Vezi cele mai importante declaraţii ale prim-ministrului:
- bugetul UE e un subiect de importanţă pentru cetaţenii români. În funcţie de deciziile care se vor adopta, fiecare agricultor va şti care e sprijinul pe care îl primeşte în plăţi directe de la UE
- fiecare prim-ministru înainte de a merge să-şi reprezinte ţara şi să prezinte la luarea deciziilor în structurile UE informează, e ceea ce face cancelarul German, Angela Merkel, nimeni nu participă în Consiliul European reprezentându-se doar pe sine
- nu cred că 20 de milioane de români nu au dreptul sau capacitatea intelectuală de a înţelege ce înţelege un singur om
- despre situaţia actuală a gradului de absorţie a tuturor fondurilor europene puse la dispoziţia României în 2007-2013 - plăţile agricole s-au făcut aproape 100%, au fost executate 3,4 mld euro, din cele 6,5 afectate României
- la dezoltarea rurală, România va atinge un grad de 80-90%
- 20 mld euro i-au fost alocaţi României, a primit peste 4 mld euro, adică 20% din fondurile de coeziune
- deficienţe în 2009-2011 la fonduri structurale: dacă la programul Mediu, guvernul actual a acceptat corecţiile solicitate la nivel european şi a îndeplinit toate proecedurile necesare, ce va duce la plăţi, auditul Comisiei Europene va lua în calcul aceste date
- 600 de milioane de euro, corecţii financiare pentru ce nu s-a întâmplat corespunzător în perioada 2009-2011
- la programul Transport, acesta a fost trecut în procedura de corecţii financiare, dar DLAF a constatat grave abateri de la legislaţii într-un proiect la autostrada Nădlac-Arad şi a sesizat DNA
- mecanismul financiar multianual al UE - Guvernului României de-a lungul unui an de zile a prezentat propriile aşteptări şi propuneri referitoare la sumele care trebuie alocate în perioada 2014-2020
- preşedintele Barroso a prezentat o propunere pe care guvernul României, dar şi cei din ţările "Prietenii României" o sprijină şi a primit sprijinul PE
- Guvernul României o susţine, dar, din păcate, există o altă propunere a preşedintelui Rompuy, care prevede o scădere a bugetului, care înseamnă, pentru România, 7-8 mld euro în minus
- în plus, pentru România vor avea ca efect reducerea capacităţii noastre de a absorbi aceste fonduri, reducerea cofinanţării de la 75% la 80%
- trecerea TVA în categoria neeligibilităţii, care presupune pentru bugetul României o alocare suplimentară de 12 mil euro
Premierul Victor Ponta se va adresa marţi, la ora 13.00, plenului reunit al Parlamentului, pe tema poziţiei pe care trebuie să o adopte România la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat luni seară că există posibilitatea ca Parlamentul să adopte în urma dezbaterilor pe această temă o Hotărâre sau o Rezoluţie.
''Cred că este oportună această dezbatere şi am acceptat ca premierul să îşi prezinte punctul de vedere cu privire la cadrul bugetar multianual 2014-2020, iar partidele politice parlamentare să poată participa la dezbatere. Cred că o dezbatere în Parlament este binevenită. Este obligaţia fiecărui deputat şi senator, care în acest moment are mandat, să arate că această instituţie (Parlamentul -n.r.) funcţionează şi apără interesele României", a declarat Zgonea.
Valeriu Zgonea a precizat că pentru a putea fi adoptată, prin vot, o astfel de Hotărâre sau Rezoluţie a Parlamentului, va fi nevoie ca un parlamentar să propună supunerea la vot a unui proiect de Hotârâre, respectiv de Rezoluţie.
Un summit asupra bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 urmează să se desfăşoare la Bruxelles, începând de joi, într-o ambianţă ce se anunţă tensionată. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a recomandat săptămâna trecută reducerea cu 75 de miliarde de euro a propunerii de buget în valoare de 1.033 de miliarde euro, avansată de Comisia Europeană.
Preşedintele Consiliului European vrea să reducă cu 29,5 miliarde de euro creditele de plată solicitate pentru politica de coeziune şi cu 25,5 miliarde ajutoarele pentru Politica Agricolă Comună (PAC), opţiune respinsă de ţări ca Polonia, România, Franţa, Spania sau Portugalia.
