Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, la finalul şedinţei USL, că în cadrul Uniunii există "o problemă seriosă" care îl priveşte pe senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu, care ar fi dus o campanie împotriva PSD şi are "o agendă proprie".
"Avem o problemă serioasă în USL, noi cei de la PSD am invocat articolul 1.1.4. din acordul USL care prevede foarte clar că niciun membru al unui partid component nu poate să atace partidele celelalte, în cazul de faţă un senator PNL (Sorin Roşca Stănescu - n.r.) , şi am cerut o poziţie clară a PNL. (...) Acum situaţia este foarte gravă, încât e foarte clar că atunci când un membru al unui partid component duce o campanie alături de grupuri de interese împotriva unui alt partid trebuie luată o decizie", a spus Ponta, precizând că "din fericire" acest articol din protocolul USL nu a fost invocat de la înfiinţarea Uniunii, informează
Mediafax.
Premierul a evitat să precizeze dacă a cerut sancţionarea lui Sorin Roşca Stănescu şi a susţinut că a solicitat poziţia oficială a PNL în acest caz.
În ceea ce priveşte comisia senatorială de anchetă în cazul interceptării judecătorului CEDO, Corneliu Bârsan, aceasta ar fi fost făcută de Roşca Stănescu "ca să aibă de unde să-şi dea demisia", potrivit liderului PSD.
"El are propria lui agendă, nu are legătură nici cu USL, nici cu nimic altceva. De ce a făcut-o, ca să-şi dea demisia? E circ", a mai susţinut Ponta.
El a justificat că preşedinţia comisiei de anchetă în cazul Bârsan este deţinută de senatorul PSD Georgică Severin, deoarece astfel ar fi fost repartizată funcţia pe "algoritmul parlamentar". Totodată, Ponta a apreciat că Severin "a procedat foarte corect" în cadrul comisiei de anchetă.
Articolul 1.1.4. din protocolul USL invocat de Victor Ponta prevede: "Conflictele publice între membrii partidelor, precum şi atacurile publice împotriva unor colegi sau a unui partid din Alianţă nu sunt permise".
De asemenea, în protocolul Uniunii mai există o prevedere în cazul încălcării prevederilor acestui document la punctul 9.10: "Sancţiunile pentru încălcarea protocolului se asimilează celor pentru încălcarea statutelor partidelor, decise de fiecare partid în parte, din proprie iniţiativă sau la solicitarea celeilalte părţi".
Cei patru au arătat că gestul lor de a se retrage din comisie a fost susţinut de către preşedintele PNL, Crin Antonescu, iar chiar dacă la nivelul Senatului se va discuta marţea viitoare situaţia şi s-ar putea decide cu privire la înlocuirea lor, din partea PNL nu există alţi parlamentari doritori să intre în această comisie.
Comisia de anchetă în cazul interceptării judecătorului CEDO Corneliu Bârsan a fost înfiinţată la începutul lunii aprilie 2013.
Preşedintele Senatului a citit, înaintea dezbaterii proiectului pentru înfiinţarea comisiei de anchetă, o adresă primită de la preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, Georgian Pop, în care se preciza faptul că a fost realizată o primă anchetă în acest caz.
"În data de 13 martie 2013, Comisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra SRI s-a autosesizat în baza dezbaterilor din mass-media. (...) Ulterior, pentru a avea mai multe date asupra cazului, am adresat rugămintea judecătorului Corneliu Bârsan, printr-o scrisoare transmisă acestuia în data de 22 martie 2013, să furnizeze comisiei elemente suplimentare pe care le deţine privind posibila implicare a SRI în acest caz, elemente de natură să sprijine activitatea noastră de control. Urmare a demersurilor demarate de comisie în acest caz, vă comunicăm următoarele: unu, până la acest moment nu am primit niciun fel de elemente de la domnul judecător Corneliu Bârsan; doi, concluzia rezultată în urma verificărilor efectuate de comisie este aceea că domnul Corneliu Bârsan nu a făcut obiectul niciunui act de autorizare emis în condiţiile legii nr 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi nu constituit obiectul unei preocupări informativ-operative din partea SRI, direct sau în cooperare cu alte instituţii", a citat Crin Antonescu.
Obiectivele comisiei privesc "inventarierea şi studierea tuturor documentelor oficiale vizând acest caz, verificarea modului în care s-a dat aprobarea acestor interceptări şi temeinicia motivelor, audierea persoanelor implicate, modul în care au fost respectate deciziile CEDO în materie".