Când ar putea România să intre în Schengen terestru. Ultimul mesaj din Austria e un semnal
Publicat acum 2 ore si 21 minute
Un grup de politicieni cu vederi de centru-dreapta va lansa luni, la Bucureşti, platforma politico-civică intitulată ''Iniţiativa România Liberală", în ziua în care se împlinesc 23 de ani de la debutul mitingului pentru libertate din Piaţa Universităţii, informează Agerpres.
Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Diana Tuşa, Bogdan Duca, Dan Cristian Popescu şi Iulian Crăciun se numără printre membrii fondatori ai platformei politico-civice.
La evenimentul de lansare, care va avea loc la ora 17.00, sunt invitaţi Mihai-Răzvan Ungureanu, Sever Voinescu, Daniel Dăianu, Stelian Tănase, precum şi alte personalităţi de dreapta ale vieţii publice din România.
"Într-o societate românească, marcată de criza economică, instituţională şi morală, într-o societate în care oamenii care produc cel mai mult sunt cel mai puţin reprezentaţi politic, <Iniţiativa România Liberală> promovează valorile liberalismului clasic: libertatea politică a individului, libertatea de iniţiativă economică, proprietatea privată, responsabilitatea personală, conservatorismul moral şi statul de drept. De asemenea, în contextul crizei pe care o traversează dreapta românească, <Iniţiativa România Liberală> propune iniţierea unui dialog între oamenii cu valori autentic liberal-conservatoare, din mediul politic, civic sau încă neimplicaţi politic, în scopul identificării celor mai bune soluţii de construire a unei oferte politice credibile pentru românii liberali", susţin iniţiatorii.
Într-un manifest al platformei iniţiatorii acesteia susţin că a venit vremea să fie lăsate deoparte ceea ce dezbină: ''politicianismul, oportunismul, ataşamentul politic faţă de un partid politic sau faţă de un lider politic, diferenţele de opinie pe o temă sau alta, obiectivele marginale ale fiecărei persoane sau ale fiecărui grup''.
În document se mai afirmă că "a venit momentul construirii soluţiei liberal-conservatoare pentru o Românie a libertăţii şi prosperităţii".
Ca direcţii de acţiune prezentate ca urgenţe ale societăţii româneşti manifestul indică, între altele, revizuirea Constituţiei, regionalizarea României, reindustrializarea ţării, deschiderea politicii prin schimbarea modului de organizare a partidelor şi a relaţiei partid politic - cetăţean, după modelul consacrat în statele occidentale, precum şi respectarea criteriilor de integritate în exercitarea funcţiilor şi a demnităţilor publice.
