Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că a devenit „țap ispășitor” pentru un proiect de lege care nu îi aparține. Întrebat de ce nu a chemat sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale la discuții înainte să fie publicat proiectul legii salarizării, Pîslaru a declarat că el a preluat actul normativ „ca atare” de la fostul ministru al Muncii și acum îi oferă o șansă să fie corectată.
„Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru.
Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de ministrul interimar al Muncii, a declanșat revoltă în toate sectoarele publice. Asistenții medicali au ieșit în stradă, au fost proteste la ANAF și la Trezorerie, profesorii amenință cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi amenință cu greva și grefierii spun că vor bloca activitatea în instanțe și parchete.
„Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor”
De marți, la Ministerul Muncii au început discuții cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale pentru a modifica proiectul de lege. La finalul discuțiilor de joi cu reprezentanții cadrelor didactice și Ministerul Apărării, Dragoș Pîslaru a declarat că proiectul nu este „perfect” și a constatat „mai multe lacune”.
Întrebat de ce nu a chemat sindicatele la consultări înainte de publicarea proiectului, ministrul a răspuns:
„Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”.
Dragoș Pîslaru a adăugat că în acest moment el este „pe post de țap ispășitor”.
„În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale.
Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus ministrul.
Referitor la discuțiile efective cu reprezentanții cadrelor didactice, Pîslaru a spus că educația are cea mai mare alocare, de 1,75 miliarde de lei, din fondul pentru salarii. Ministrul interimar al Muncii a adăugat că proiectul va fi corectat după discuțiile cu sindicatele din educație.
„Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul.
Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a spus Pîslaru.
Legea salarizării, criticată dur
Potrivit proiectului de lege publicat în transparență decizională de Ministerul Muncii, legea ar trebui să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2027.
Proiectul prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 este de 4.100 lei.
Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026 din PNRR.
Economiștii spun că, în forma actuală, legea îi favorizează tot pe cei privilegiați.
Cel mai mare salariu la stat va fi cel al președintelui României, în timp ce șeful Armatei va câștiga cu câteva mii de lei mai puțin decât un deputat:
- Președintele României: 32.800 de lei (brut);
- Prim-ministrul României: 30.750 de lei (brut);
- Ministru în Guvernul României: 26.650 lei (brut);
- Deputat sau senator în Parlament: 24.600 lei (brut);
- Șeful Armatei- 20.500 lei (brut);
- Soldat: 4.674 lei (brut);
- Sergent: 5.860 lei (brut);
Amintim că liderii fostei Coaliții de guvernare - Sorin Grindeanu - președintele PSD, Ilie Bolojan - președintele PNL, Dominic Fritz - președintele USR, și Kelemen Hunor - președintele UDMR, s-au angajat ca în noua lege a salarizării cheltuielile totale cu salariile din sectorul public „nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.”
Ştiri video recomandate
