Crin Antonescu: "Cel mai greu păcat al mandatelor lui Klaus Iohannis este tăcerea. Președintele țării nu poate să tacă"
Publicat acum 8 ore si 6 minute
De asemenea, potrivit sursei citate, "retorica de tip conflictual consacrată de Traian Băsescu nu va mai fi dominantă în anul 2016, chiar dacă ea nu va dispărea cu totul".
Infopolitic susține, în urma studiului efectuat, că Iohannis și-a construit imaginea unui "președinte altfel", în opoziție cu "președintele jucător", așa cum se supra-numea fostul președinte Traian Băsescu.
"Spre deosebire de predecesorul său, care era un actor conflictual, cu o prezență activă în spațiul public și cu un limbaj de multe ori contondent, Klaus Iohannis și-a construit imaginea unui președinte neconflictual, nu foarte comunicativ, cu o prezență mediatică discretă și cu un stil (mai) diplomatic de a gestiona diferite circumstanțe. (...) În pofida etichetei de 'președinte altfel', Klaus Iohannis nu și-a ascuns însă niciodată intenția de a fi un pol de putere, de a fi un președinte implicat, nici 'jucător', dar 'nici simplu spectator'. A susținut-o explicit în programul electoral, a afirmat-o răspicat atunci când și-a exprimat dorința de a avea 'un guvern al său' și a dovedit-o acțional în contextul numirii noilor șefi ai serviciilor de informații sau în cel creat după tragedia de la Colectiv", se arată în studiul Infopolitic.
Potrivit studiului, Klaus Iohannis a acumulat în mod sistematic putere, dar, spre deosebire de Traian Băsescu, "nu are o abordare de dominație mediatică și nici nu promovează imaginea unui control total", actualul președinte reprezentând "modelul de Putere fără Opoziție".
Explicația Infopolitic este aceea că președintele Iohannis a optat să mențină, și la Palatul Cotroceni, aceeași strategie de control al puterii prin "împărțirea acesteia", care i-a asigurat succesul ca primar al Sibiului.
"Începând cu anul 2000, Klaus Iohannis a fost ales de patru ori consecutiv primar al municipiului Sibiu, de fiecare dată din partea Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR). Cum se explică această performanță? Fără îndoială (...) a contat și maniera în care Iohannis a împărțit puterea cu actorii politici locali, fapt care i-a asigurat dominația și lipsa unei opoziții reale. (...) Pentru că 'rețeta' a funcționat la Sibiu, ea se încearcă a fi administrată și la București. Beneficiind în continuare de un grad ridicat de încredere publică, președintele Iohannis tinde să se impună ca vector central al scenei politice, în detrimentul unei majorități parlamentare difuze", subliniază sursa citată.
Miza președintelui Klaus Iohannis este, în opinia Infopolitic, aceea de a rămâne axul central al scenei politice, "polul în jurul căruia gravitează ceilalți actori".
"În acest sens, strategia sa este de a-și neutraliza principalul adversar politic (PSD), oferindu-i acces la anumite pârghii de putere — a se vedea nu doar prezența în echipa guvernamentală a lui Vasile Dîncu, apropiat al PSD și al lui Liviu Dragnea, ci și poziția președintelui față de o serie de reglementări favorabile atât PSD, cât și PNL. În același timp, președintele Iohannis ține PNL aproape, fără a-i da toată puterea, procedând într-o manieră similară și cu societatea civilă, pe care o stimulează și o promovează, dar o echilibrează cu partidele politice. (...) Rezultatul constă într-o Opoziție difuză și într-un echilibru politic în care toți protagoniștii sunt multumiți, dar, în același timp, aspiră la mai mult", susțin cei de la Infopolitic.
Fiind însă un an electoral, cei de la Infopolitic nu exclud posibilitatea ca președintele Iohannis să încerce să dea PNL "un imbold imagologic și electoral", devenind mai activ în ceea ce privește activitatea guvernamentală și asumându-și un rol politic mai pronunțat, astfel că tandemul Iohannis — Cioloș ar putea, în 2016, să domine scena politică.
"Deși dualitatea stânga — dreapta exprimată, cel puțin imagologic, de cele două partide — PSD și PNL — accentuează logica bipolară de funcționare a spațiului politic românesc, anul 2016 începe sub dominația unui alt tandem — președintele Iohannis și premierul Cioloș. Cei doi sunt, în acest moment, vectorii scenei politice, beneficiind totodată și de cel mai înalt grad de încredere publică. Astfel, conform sondajului CSCI realizat în perioada noiembrie — decembrie 2015, în topul încrederii conduce detașat Klaus Iohannis (53%), urmat de Dacian Cioloș (49%), de Victor Ponta (37%) și de Călin Popescu-Tăriceanu (33%). Atât realitatea socială, cât și cea politică sunt, așadar, dominate de tandemul președinte — premier", se mai arată în studiul citat.
Potrivit Infopolitic, în prezent, nu există niciun alt lider politic "care să conteze și să concureze cu cei doi, cu excepția puțin relevantă a fostului președinte Traian Băsescu".
"Tandemul Iohannis — Cioloș va continua să domine spațiul politic, nefiind exclus ca, în funcție și de rezultatul alegerilor locale, să dezvolte o relație mai contondentă cu Parlamentul. Cei doi titulari ai autorității executive sunt, până la acest moment, beneficiarii crizei de reprezentare prin care trec principalele partide parlamentare. Abordarea consensuală pe care taberele politice o afișează deschide însă culoare pentru actori radicali, anti-sistem. Fostul președinte Traian Băsescu încearcă deja să ocupe un astfel de culoar, dar este posibil să apară și alți pretendenți. PNL nu va critica foarte vocal guvernul Cioloș (guvernul lui Iohannis) și va rămâne cantonat în discursul centrat pe reforma clasei politice (revendicările Pieței), în vreme ce PSD va balansa între mesajele către propriul electorat (ceea ce înseamnă presiune și critică la adresa guvernului) și o atitudine conciliantă față de tandemul Iohannis — Cioloș, de natură să îi asigure menținerea pozițiilor secunde din aparatul guvernamental", estimează cei de la Infopolitic.
În ceea ce privește Guvernul Cioloș, în studiu se precizează faptul că instalarea acestui Cabinet de tehnocrați vine pe fondul unor conflicte societale ce nu se rezumă doar la evenimentele care au urmat tragediei de la Colectiv, aceasta reprezentând "doar o scânteie într-un foc mult mai mare", deoarece societatea românească este "divizată de mulți ani".
Echipa Infopolitic susține, totodată, că toți actorii implicați pe scena politică par a fi "într-o stare de expectativă", ceea ce face din 2016, an cu două campanii electorale, "un an liniștit politic — cel puțin până acum".
"Este interesant cum partidele politice nu mai sunt la fel de gălăgioase, deși ne apropiem vertiginos de alegeri. Se vorbește chiar despre o alianță PSD — PNL care să preia guvernarea, avându-l ca premier pe Dacian Cioloș, o variantă care, aparent, mulțumește pe toată lumea", se arată în studiu.
Cei de la Infopolitic vin însă cu completarea că, în opinia lor, Guvernul Cioloș "nu va putea mulțumi la nesfârșit pe toată lumea". "Mai devreme sau mai târziu, va nemulțumi unul sau mai mulți actori și, automat, va declanșa din nou conflictul. Pentru că niciodată, niciunul dintre actorii implicați nu se va mulțumi cu doar o felie din tortul puterii", arată sursa citată.
Studiul analizează totodată și faptul că anul 2016 este primul, după mai bine de zece ani, în care fostul președinte Traian Băsescu nu este actor politic principal.
"Începând cu campania electorală din 2004, a revenit în rol principal, în spațiul campaniilor electorale din România, agresivitatea de limbaj, accentul pe atacuri la persoană, într-un cuvânt 'campania negativă'. Traian Băsescu a fost un politician care a funcționat drept un catalizator al acestui tip de campanie. (...) În 2016, pentru prima dată după mulți ani, campania electorală nu îl va mai avea în centrul său pe Traian Băsescu — nici ca actor politic, dar nici drept referențial. Acum este dificil și pentru PSD, dar mai ales pentru PNL să se mai raporteze la Traian Băsescu", precizează studiul.
Cei de la Infopolitic estimează că, deși fostul președinte nu va mai fi un actor politic principal, Traian Băsescu va fi "una dintre vocile cele mai agresive de pe scena campaniei", ceea ce ar putea conduce inclusiv la reactivarea unei părți din electoratul său.
