La şedinţă s-a aprobat, de asemenea, Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în 2014 şi s-a decis trimiterea acestuia, spre examinare, către Parlamentul României.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a făcut şi o analiză a stării de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România, apreciindu-se că "sprijinul consecvent al României pentru Ucraina, de la declanşarea crizei, a marcat o deschidere fără precedent a autorităţilor de la Kiev faţă de cooperarea bilaterală cu România", se precizează în comunicatul de presă.
Totodată, membrii CSAT au apreciat că, "în anul 2014, s-au înregistrat progrese privind parcursul european al acestor state. Totodată, membrii Consiliului au considerat că regiunea Balcanilor de Vest trebuie inclusă într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Sud-Est, care să întărească rolul strategic al României în zonă. Exercitarea de către România a rolului de pivot al NATO şi UE în regiune va contribui, la momentul oportun, şi la acceptarea de către partenerii occidentali a includerii Republicii Moldova în pachetul de extindere care are în vedere Balcanii de Vest", se mai arată în comunicat.
CSAT: Exercitarea de România a rolului de pivot NATO şi UE va ajuta Republica Moldova
În ceea ce priveşte stadiul demersurilor de integrare euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest, CSAT a stabilit că exercitarea de către România a rolului de pivot al NATO şi UE în regiune va contribui la includerea Republicii Moldova în pachetul de extindere care are în vedere această regiune.
"Aceştia (membrii CSAT - n.r.) au apreciat că, în anul 2014, s-au înregistrat progrese privind parcursul european al acestor state", se arată în comunicatul de presă.
Totodată, membrii Consiliului au considerat că regiunea Balcanilor de Vest trebuie inclusă într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Sud-Est, care să întărească rolul strategic al României în zonă.
CSAT a avizat proiectul de lege privind planificarea apărării
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat, marţi, proiectul de lege privind planificarea apărării, stabilind că această lege urmăreşte eficienţa procesului de planificare a apărării, concentrat pe dotarea militară, în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare din statele NATO şi UE.
Potrivit comunicatului de presă remis de Administraţia Prezidenţială la finalul şedinţei CSAT, o temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o informarea cu privire la stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă până în anul 2022.
Membrii CSAT au remarcat că "decizia de creştere a bugetului alocat apărării la nivelul de 2% din PIB până în anul 2017, urmare a consensului obţinut din partea tuturor partidelor parlamentare, va asigura revigorarea programelor majore privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României şi va reprezenta şi o oportunitate certă pentru industria de apărare".