Creşterea investiţiilor publice în infrastructură, a PIB-ului potenţial, a exporturilor, precum şi creşterea colectării veniturilor publice prin conformarea voluntară a contribuabililor şi accelerarea informatizării ANAF se numără printre obiectivele ministrului propus pentru Finanţe, Anca Dragu.
"Ce m-a determinat să accept această propunere extrem de onorantă de a prelua Ministerul Finanţelor a fost experienţa mare, care m-a făcut să cunosc multe dintre aspectele economiei româneşti, am încercat o perioadă lungă să găsim soluţii împreună cu dumneavoastră. Când mi s-a oferit această sansă, să vin de partea cealaltă a mesei, am acceptat imediat propunerea", le-a transmis luni Dragu Paliu deputaţilor şi senatorilor din comisiile reunite de Buget-Finanţe.
Un acord cu Fondul Monetar Internaţional ar fi specific unei alte economii, nu celei româneşti, care nu se mai află într-o situaţie dificilă, fiind nevoie doar de un plan serios de reforme şi punerea creşterii economice pe baze sustenabile, apreciază ministrul desemnat pentru Finanţe, Anca Dragu.
"FMI acordă asistenţă tehnică şi sprijin financiar în special pentru ţările cu situaţie economică dificilă, ceea ce nu mai este cazul României. FMI nu are un instrument care să ne intereseze în acest moment, să fie conform nevoilor noastre", le-a spus luni Dragu Paliu deputaţilor şi senatorilor din comisiile reunite de Buget-Finanţe în cadrul audierilor pentru portofoliul Finanţelor.
Ea a adăugat că România are nevoie de un plan serios de reforme, de respectarea obiectivelor şi de punerea creşterii economice pe baze sustenabile. "Cred că un acord cu FMI ar fi specific unei alte economii, nu economiei româneşti", a întărit Dragu Paliu.
Întrebată de deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, dacă România are capacitatea de a respecta planul de reforme structurale în lipsa unui acord cu FMI, ministrul desemnat a răspuns afirmativ.
"România a demonstrat că poate implementa reforme structurale. Există, bineînţeles, şi momente când se manifestă o oboseală - aşa spunem noi la Comisia Europeană - în implementarea reformelor şi am observat că s-a întâmplat în mai multe state. Dar România a demonstrat că poate şi sunt convinsă că va putea în continuare", a precizat Dragu Paliu.
În ceea ce priveşte dimensiunea optimă a deficitului bugetar, ea consideră că România trebuie să se împrumute astfel încât costul să fie acoperit de beneficiile investiţiei, dar totodată trebuie ţinut cont de responsabilitatea pe care autorităţile o au şi faţă de generaţiile viitoare.
"Trebuie să ţinem cont de responsabilitatea pe care o avem şi de transferul de responsabilitate către generaţiile viitoare. Este normal ca ei să nu mai poată face niciun fel de împrumut, să plătească doar datoriile noastre? Suntem responsabili pentru un comportament fiscal care să permită o creştere şi o dezvoltare curentă a ţării, dar să ofere perspective şi generaţiilor viitoare", a conchis Dragu Paliu.
