Dintre cele 528 de dosare penale deschise până acum de Parchet, 17 cauze au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale.
Potrivit documentelor transmise de Parchet, cele mai multe dosare nu privesc votul multiplu, ci infracţiuni legate de falsificarea votului, cum ar fi introducerea de buletine de vot gata ştampilate în urne, mita electorală, împiedicarea liberului exerciţiu al votului.
Parchetul a realizat o centralizare a dosarelor deschise în urma sesizărilor sau autosesizărilor privind fraudele electorale înregistrate la referendumul din 29 iulie. Mare parte din dosare sunt realizate de procurorii Parchetului instanţei supreme, iar câteva cauze sunt investigate de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Cele mai multe dosare penale au fost deschise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova - 34 de cauze, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte - 29, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani - 22, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria - 21, Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti - 18, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa - 16, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi - 12, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci - 11, Parchetul de pe lângă Judecătoria Băileşti şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari - câte 10 dosare.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Panciu (judeţul Vrancea) au deschis şase dosare. Pe 25 iulie, gândul a publicat un reportaj sub acoperire în care primarul şi viceprimarul din Panciu povesteau cum vor scoate votanţii la vot.
În final, în Panciu, la referendumul din 29 iulie s-a înregistrat o prezenţă de 61%, din 7.926 de votanţi înscrişi pe listele electorale au votat 4.854.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud a deschis două dosare. În reportajul publicat de gândul înainte de referendum, un primar din judeţul Bistriţa-Năsăud povestea cum va transporta alegătorii la vot utilizând chiar şi maşina primăriei.
Din informaţiile puse la dispoziţie de procurori reiese că dosarele deschise nu privesc votul mutiplu, infracţiune care în general este comisă de alegători, ci infracţiuni legate de falsificarea votului, precum: introducerea de buletine de vot gata ştampilate în urne, mita electorală, împiedicare liberului exerciţiu al votului, violarea secretului votului. În general, aceste infracţiuni sunt comise de organizatorii referendumului şi mai puţin de către alegători.
Potrivit informării Parchetului General, cele mai multe din dosarele investigate de procurori vizează infracţiunea prevăzută de articolul 52 din Legea 3/2000, care spune următoarele: "Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea unor drepturi."
De asemenea, o parte din dosare privesc mita electorală prevăzută la articolul 54 al Legii 3/2000. "Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani", spune legea.
O altă categorie de infracţiune este falsificarea votului prin introducerea mai multor buletine de vot în urmă. "Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani", prevede articolul 55 din Legea 3/2000.
