Economia zonei euro, de care esticii depind in proportie covarsitoare, a stagnat in trimestrul al doilea, fata de trimestrul precedent, potrivit datelor Eurostat. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, economia zonei euro a avansat cu 0,7%.
Asta in conditiile in care PIB-ul Germaniei a scazut cu 0,2%, in timp ce economia Frantei a stagnat in al doilea trimestru, iar Italia a reintrat in recesiune. Ca si Romania, care, a avut doua trimestre consecutive de contractie a PIB, cu cea mai mare scadere economica din UE 28 in al doilea trimestru al anului, de -1%, tot potrivit datelor Eurostat, care releva modificarea evolutiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.
Pe acest fond, UE si SUA au inasprit, recent, sanctiunile economice dictate la adresa Rusiei, iar Rusia nu a intarziat cu masurile retaliatorii echivalente.
Potrivit unei analize recente a PIMCO, unul dintre cei mai mari asset manageri ai lumii, tensiunile geopolitice legate de Ucraina si razboiul comercial dintre Rusia si Occident, reflectat de sanctiunile economice reciproce impuse de cele doua mari puteri, risca sa slabeasca si mai mult economia europeana si sa faca sa se evapore 0,3%-0,4% din PIB-ul zonei euro.
Cei de la PIMCO sunt de parere ca actualele tensiuni politice se vor manifesta cu cea mai mare pregnanta pe canalul schimburilor comerciale dintre Europa si Rusia. Exporturile zonei euro catre Rusia au scazut deja cu circa 15% fata de varful lor, atins la inceputul anului 2013, stergand astfel cam 0,1% din PIB-ul zonei euro.
Vulnerabilitatea fata de perspectiva reducerii in continuare a exporturilor catre Rusia nu este uniform distribuita in Uniunea Europeana.
Si, veste proasta pentru regiune, in afara de Finlanda, cele mai expuse state din acest punct de vedere sunt Ungaria, Slovacia si Polonia, cu ponderi ale exporturilor catre Rusia in PIB de peste 2% din PIB.
Chiar si Germania, cea mai mare economie europeana, are o pondere peste media zonei euro, respectiv 1,2% fata de 0,8% din PIB. Imediat dupa Germania vine Romania, cu o pondere in PIB de 0,9% a exporturilor catre Rusia.
Intre companiile romanesti aflate in topul exportatorilor in Rusia anul trecut se numara Automobile Dacia, Michelin, Kronospan, Egger, ArcelorMittal Galati, Pirelli Tyres Romania, Terapia, Lafarge Ciment Romania si Danfoss Romania.
Insa analiza de mai sus este doar scenariul de baza al celor de la PIMCO cu privire la efectele conflictului Rusia-Ucraina asupra economiei europene. In scenariul pesimist, la blocarea canalelor comerciale se adauga posibila escaladare a confruntarilor militare, precum si aparitia de disfunctionalitati semnificative in aprovizionarea cu gaze rusesti a tarilor UE.
In acest scenariu, nu doar ca exporturile catre Rusia vor scadea intr-un ritm si mai accelerat, ci va scadea si increderea investitorilor de pe pietele financiare.
Per total, intr-o asemenea situatie, doar conflictul cu Rusia ar avea o influenta negativa de 1% asupra PIB-ului zonei euro, generand cel putin stagnare si cel mai probabil recesiune in Europa, estimeaza cei de la PIMCO.
Sunt destule voci adepte ale lui Keynes care sustin ca cea mai eficienta solutie de revigorare a economiei ar fi un razboi.
Multi, de asemenea, inclusiv americanii, arata cu degetul catre statele membre NATO din Europa de Est si le acuza ca nu cheltuiesc suficient din PIB-ul lor pentru aparare.
E treaba rusilor daca accepta din partea guvernantilor lor scaderea prosperitatii ca pret al regasirii unei iluzorii grandori imperiale taristo-sovietice.
Dar devreme ce tot se considera ca reprezentand tabara rationala in acest conflict, elitele conducatoare din SUA si UE ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a contribui la escaladarea conflictului si sa-si spuna in oglinda: "It’s the economy, stupid! When goods don't cross borders, soldiers will".
