Preşedintele Obama susţine că ia în considerare o acţiune militară limitată, restrânsă, împotrivă Siriei - o idee de care mulţi experţi se tem că ar înrăutăţi violenţele din Siria şi ar intensifica lupta pentru influenţă regională între Iran şi Arabia Saudită.
Susţinătorii propunerii preşedintelui susţin că o acţiune de acest gen poate fi făcută fără a inflama o situaţie deja destul de volatilă. De cealaltă parte, un număr de diplomaţi şi experţi arată că o astfel de acţiune nu ia în considerare posibilele consecinţe, de la amplificarea sentimentului anti-SUA, care l-ar propulsa pe Assad ca popularitate, până la crearea unui conflict regional mai mare, în care să se implice şi alte ţări, precum Israel şi Turcia.
"Cea mai mare problemă a noastră este ignoranţa", spune Ryan C. Crocker, fost ambasador în Siria şi Liban, fost cadru militar în Irak şi Afganistan, decan al unei prestigioase universităţi de studii politice din Texas, conform New York Times.
Acţiunea americanilor ar putea lovi câteva puncte militare ale regimului Assad fără a schimba fundamental dinamica unui război civil care a lăsat deja în urmă 100.000 de morţi. În acelaşi timp, din ce în ce mai puţini se aşteaptă ca un baraj de rachete trimis în Siria să invite taberele la o soluţie politică. În aceste condiţii, scepticii sunt de părere că o astfel de mişcare nu ar ajuta pe nimeni.
"Nu văd niciun avantaj în situaţia asta", susţine un oficial american care a urmărit cu atenţie situaţia din Siria.
Administraţia Obama a lăsat şi multe întrebări fără răspuns. Diplomaţi apropiaţi de familia Assad spun că nimeni nu îşi poate da seama cum ar putea reacţiona regimul la un asemenea gest şi că riscă să degenereze în alte atacuri şi represalii împotriva populaţiei.
Asta ar lăsa Statele Unite să aleagă între o pierdere de credibilitate şi un conflict mai larg şi foarte riscant, ca imagine. "Să presupunem că îşi continuă sfidarea faţă de Occident - poate chiar mai lansează un atac chimic, în ideea de a băga băţul prin gard - şi apoi ce facem?" se întreabă Crocker. "Pentru că odată ce porneşti pe acest drum, este greu să te întorci şi să menţii o credibilitate politică".
Pentru Statele Unite, provocarea este de a trimite un mesaj regimului Assad fără a deschide uşile pentru rebelii legaţi de Al Qaeda, fără a prăbuşi instituţiile de stat, sau a invita aliaţii Siriei să se alăture conflictului. Scepticii nu cred că SUA - sau orice altă putere - are puterea informaţiei pentru a calibra un asemenea tip de atac.
Şi asta din cauza faptului că SUA se pregătesc pentru un conflict care nu mai ţine doar de Siria, dar a devenit un catalizator regional care alimentează Iran şi Hezbollah (gruparea şiită din Liban), împotriva afiliaţilor Al Qaeda, susţinuţi de Arabia Saudită şi alte puteri din Golful Persic.
Miniştrii de Apărarea din Iran şi Siria au ameninţat, vineri, că vor ataca Israelul dacă "domnul Assad va fi în pericol". În timp ce Hezbollah spune că va aştepta să vadă natura şi mărimea atacului înainte de a răspunde, în practică, analiştii apropiaţi de conflict sunt de părere că organizaţia este deja înarmată şi pregătită.
Există şi îngrijorări că Irak-ul, cu o conducere şiită, va trimite miie de oameni pentru a ajuta regimul Assad, dacă se va ajunge la concluzia că acesta este, într-adevăr, în pericol. Un astfel de pas va alimenta prezenţa jihadiştilor în regiune.
Mulţi diplomaţi şi analişti consideră că o replică pentru SUA este foarte puţin probabilă, dar "consecinţele ar putea fi destul de grele oricum".