Primul satelit de lemn din lume a fost lansat în spațiu: Cum arată și ce misiune are: „Cei metalici ar putea fi interziși”
Publicat acum 3 ore si 54 minute
Circa 30 de cercetători, autorizaţi de Convenţia asupra diversităţii biologice (CDB), au trecut în revistă sute de studii elaborate pe tema acestui fenomen pentru a redacta o sinteză, prezentată la Pyeongchang (Coreea de Sud), cu ocazia celei de-a 12-a reuniuni a CDB, convenţie a ONU pentru protecţia biodiversităţii.
Raportul subliniază gravitatea fenomenului — care se desfăşoară cu o viteză fără precedent—, diferitele sale consecinţe şi faptul că el va continua în deceniile următoare. 'În 50-100 de ani, emisiile de bioxid de carbon rezultate din activităţile umane vor mări inevitabil aciditatea oceanelor la niveluri care vor avea consecinţe masive, cel mai adesea negative, asupra organismelor marine şi a ecosistemelor, precum și a bunurilor şi serviciilor pe care le furnizează', arată oamenii de ştiinţă.
Unele cercetări au arătat, de exemplu, că fertilizarea anumitor specii este extrem de sensibilă la acidifierea oceanelor, altele fiind mai tolerante. Coralii, moluştele şi echinodermele (stele, castraveţi, arici de mare) sunt foarte afectaţi de această schimbare, care le reduce ritmul de creştere și rata de supraviețuire. Unor alge şi micro-alge, ca diferite tipuri de fitoplancton, le merge în schimb mai bine.
Raportul pune în evidenţă impactul socio-economic vizibil deja în unele zone ale lumii: acvacultura din nord-vestul Statelor Unite sau cultura de stridii au de suferit. Şi riscurile care planează asupra barierelor de corali din zonele tropicale constituie 'o mare îngrijorare pentru că mijloacele de subzistenţă a circa 400 de milioane de oameni depind de aceste habitate', mai spus cercetătorii.
Afirmând că efectele acidifierii oceanice trebuie să fie studiate în continuare, oamenii de ştiinţă subliniază că 'numai reducerea emisiilor de CO2 va permite atenuarea acestei probleme', încheie AFP.
