Cetatea Dâmboviţei, de la Bran în mlaştinile din sud
Pentru puţină vreme, la începuturile sale, Bucureştiul a fost denumit şi Cetatea Dâmboviţei în documentele interne. Această denumire a ieşit din uz în cele din urmă, iar cea de Bucureşti a câştigat. S-ar putea spune foarte lejer că Cetatea Dâmbovţei este cu adevărat Bucureştiul din vremea lui Basarab sau Mircea I, dar nu toate documentele şi indiciile par a spune aceleaşi lucruri.
Un istoric interbelic mai puţin cunoscut, Domenico Caselli, într-o broşură de la 1935 intitulată Cum au fost Bucureştii odinioară: Cu chipuri şi icoane este unul din primii care contestă faptul că Cetatea Dâmboviţei ar fi fost de fapt Bucureştiul. După părerea sa, Cetatea Dâmboviţei a fost aşezată mai sus de poziţia actuală a Capitalei, undeva în zona Rucăr-Bran. Astfel, el spune că Cetatea Dâmboviţei ar fi de fapt o anume Cetatea Neamţului (anu se confunda cu Cetatea Neamţului de lângă Târgul Neamţ - n.r.)construită de cavalerii teutoni atunci când regele maghiar Andrei al II-lea le întăreşte la 1221 privilegiile pe care le primiseră la 1211. După ce aceste privilegii au fost întărite, teutonilor li s-au garantat şi teritorii până la Dunăre. Cu această ocazie, trec munţii şi întemeiează la trecătoarea Rucărului cetatea de la Podul Dâmboviţei, numită de popor şi Cetatea Neamţului.
Continuarea pe historia.ro
