Studiul este realizat de către compania suedeză Quatify Research, la cererea European Liver Patients Association (ELPA) şi relevă faptul că România şi Franţa se situează la polul opus în ceea ce priveşte costurile tratării hepatitei C, dar şi al managementului acestei boli.
Achim Kautz - Policy Director ELPA afirmă: "Franţa este studentul de nota 10 al Europei - cu 3 programe naţionale pentru îmbunătăţirea procesului de screening, diagnostic şi acces la tratament, în timp ce România nu are un plan naţional şi nici fonduri suficiente alocate. Studiul descrie actualele şi viitoarele costuri din punct de vedere economic şi epidemiologic ale acestei boli. Acesta oferă un model economic special pentru aprecierea corectă a costurilor legate de virusul hepatitic C, iar rezultatele acestuia pot reprezenta un ghid pentru factorii de decizie din România."
Dacă în Franţa costurile totale pentru tratarea celor 400,000 de persoane infectate este de 22 miliarde euro, în România pentru cele 580,000 de persoane infectate e de cca. 5 miliarde euro în fiecare an. Costurile totale sunt compuse din costurile sistemului sanitar, costurile cu medicamentele şi costurile indirecte (costuri sociale şi cele care ţin de productivitatea muncii). În ambele ţări cazurile uşoare şi moderate reprezintă peste 80% din total, iar costurile cu tratarea acestor pacienţi reprezintă 20% din total în Franţa şi 40% în România. Pe de altă parte, pacienţii cu ciroză, ciroză decompensată şi cancer hepatic consumă între 60 şi 80% din total costuri.
Prof. Liana Gheorghe - Şef Secţie Şef Secţie Gastroenterologie şi Hepatologie - Institutul Clinic Fundeni: "În ciuda regimurilor terapeutice inovatoare pentru hepatită C cu eficienţă de peste 80-90% existente în momentul de faţă în Europa, accesul pacienţilor români la aceste terapii este blocat de peste 3 ani, România rămânând singura ţară europeană în care pacienţii cu hepatită C sunt trataţi cu anacronicul regim Peginterferon/ Ribavirină. Alocarea insuficientă de fonduri şi absenţa unor programe sistematice de detecţie reprezintă o barieră suplimentară în accesul la tratament. În absenţa unei terapii eficiente, pacienţii cu hepatită C evoluează către forme avansate de boală -ciroză, complicaţiile acesteia şi cancer hepatic, crescând la cote inimaginabile costurile terapeutice în următoarele 1-2 decenii ".
Costurile vor creşte în ambele ţări, dar în România creşterea va fi substanţială - costurile totale vor creşte cu 35%, iar costurile sistemului sanitar vor fi mai mult decât dublate în 2040 faţă de prezent, mai arată comunicatul.
