De exemplu, părintele spune copilului „Dacă în acest an şcolar vei obţine media 10 la matematică îţi voi cumpăra bicicleta pe care ţi-o doreşti.” Mesajul transmis aici înglobează două dorinţe: dorinţa părintelui de a avea un copil performant la matematică şi dorinţa copilului de a primi o bicicletă. Cele două dorinţe au fost puse în legătura una cu cealaltă, una condiţionând-o pe alta (dacă ... atunci). Copilul înţelege, prin urmare, că pentru a obţine ceva dorit trebuie să îndeplinească o sarcină. Învaţă să fie responsabil, să muncească şi să-şi amâne împlinirea dorinţei o vreme (în exemplul dat, până la sfârşitul anului şcolar). De asemenea, dacă dorinţa lui este suficient de puternică, se va simţi motivat să respecte condiţia pusă de adult. La sfârşit, vor fi mulţumiţi şi el şi părintele.
Exemplul de mai sus ilustrează o situaţie în care o recompensă are rolul de a motiva copilul, de a-l face să contribuie în mod activ la împlinirea dorinţelor sale. Pe de altă parte, condiţionarea împlinirii unei dorinţe riscă să ducă la alte condiţionări, puse de copil de astă dată. De pildă, copilul din secvenţa prezentată poate învăţa că va fi motivat pentru învăţătură doar dacă va primi recompense. Altfel spus, el îşi va face temele şi va învăţa doar atunci când părinţii îl vor recompensa. Este ca şi cum reuşita lui şcolară va depinde, în cea mai mare măsură, de modul în care părinţii vor gestiona recompensele. Motivaţia lui pentru şcoală se va sprijini pe factori exteriori lui, nu pe factori intrinseci, pe aptitudinile şi plăcerile lui legate de procesul educaţional. În cel mai nefericit caz, se poate ajunge chiar la eşec şcolar.
Intenţia adulţilor de a oferi recompense copiilor nu este dăunătoare în sine. Ea devine problematică atunci când recompensa e legată de o condiţionare de tip „dacă ... atunci”. Putem să ne exprimăm aprecierea pentru lucruri realizate de copii, putem să-i recompensăm, fără să le punem condiţii. Revenind la exemplul dat în acest articol, discursul părintelui s-ar transforma astfel: „Sunt tare mândru de tine că ai obţinut media 10 la matematică în acest an şcolar! Trebuie că ai muncit mult pentru asta! Ştiu că îţi doreşti mult o bicicletă şi acum m-am gândit că e un moment potrivit să ţi-o ofer!”. Părintele îşi exprimă bucuria, validează munca depusă de copilul său în timpul anului şcolar şi îi oferă un dar.
Alexa Pleşcan este psiholog şi psihoterapeut pentru copii şi adolescenţi. Pentru consultaţii în Bucuresti vă puteţi programa la numărul de telefon 0735 524 756 sau la [email protected]
