Arta lui nu a fost acceptată zeci de ani şi abia post mortem, în 1991, a fost numit membru al Academiei Române.
Nici ziua de naştere a marelui sculptor nu a fost marcată pe măsura operelor sale.
Aniversarea a 135 de ani de la naşterea marelui sculptor a trecut practic neobservată. În Capitală, câteva zeci de elevi, studenţi şi profesori au format un lanţ uman în jurul Ateneului Român.
Constantin Brâncuşi şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în exil. A plecat la Paris în 1904, acolo unde s-a şi stins din viaţă la vârsta de 53 de ani. În 1951 a vrut să-şi doneze cele 230 de sculpturi statului român, însă a fost refuzat.
Brâncuşi a renunţat le cetăţenia română şi a primit-o în schimb pe cea franceză în 1952. Trei ani mai târziu s-a adresat din nou statului român cu cerinţa de a fi repatriat, pentru a fi înmormântat lângă părinţii săi, în Hobiţa.
În timp ce străinii valorifică fiecare obiect rămas de la părintele sculpturii moderene, la Gorj nici rămăşitele casei părinteşti ale lui Brancuşi nu sunt păstrate aşa cum ar trebui. Au rămas doar patru bârne care alcătuiesc acum o ruină.
Ultima restaurare generală a Casei memoriale a fost făcută în 1971, iar ultimele reparaţii la acoperiş au fost realizate in august 1999.
Google onorează naşterea lui Constantin Brâncuşi
Google şi-a modificat, sâmbătă, logoul pentru a celebra 135 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, noul logo fiind alcătuit din lucrări realizate de celebrul sculptor, printre care "Domnişoara Pogany" şi "Sărutul".
Logoul Google cuprinde şapte lucrări realizate de Constantin Brâncuşi.
Astfel, alături de "Domnişoara Pogany" şi "Sărutul", logoul prin care Google îl celebrează pe sculptorul român cuprinde şi imagini ale lucrărilor: "Muza adormită în bronz", "Pasăre în spaţiu", "Nou-născut", "Prometeu" şi "Leda".
