Se spune că tunelul, construit încă din Evul Mediu, ar străbate oraşul Satu Mare pe sub râul Someş, prin zona Podului Decebal. "Îmi amintesc că după ce pirotehniştii aduşi din Baia Mare au aruncat în aer podul vechi, la piciorul podului s-a găsit tunelul. Era cam în zona unde acum se află actualul sediu al Finanţelor Publice", povesteşte scriitorul Felician Pop.
"Se spune că tunelul era folosit de nobilime pentru a fugi din calea invadatorilor. Din Medieş puteau ajunge la Ardud iar, de acolo, la Carei. Ba, mai mult, tunelul ar fi fost folosit şi de Pintea Viteazul după ce a evadat din închisoarea Sătmarului", precizează acesta.
Chiar dacă acestea par simple legende, scriitorul Felician Pop este convins că acestea au şi un sâmbure de adevăr: "Există tuneluri subterane, dar lungimea lor este de câteva sute de metri şi reprezentau calea de salvare a celor din cetăţile asediate".
Castelul cu tavanul de aur
Castelul Lonyai din Medieşu Aurit a fost construit între anii 1620 şi 1657, de Zsigmond Lonyai, în cel mai pur stil renascentist, stil care mai poate fi întâlnit doar la câteva castele din Slovacia. Clădirea este alcătuită din patru aripi dispuse în jurul unei curţi centrale, cu fiecare turn-bastion de tip italian.
Elementele de fortificaţie erau alcătuite dintr-un şanţ, vizibil încă, şi un pod mobil La parter, erau servitorii, bucătăria şi depozitele, iar primul etaj era destinat stăpânilor. Legenda spune că salonul acestui etaj avea tavanul acoperit cu aur, motiv pentru care localitatea a fost numită Medieşu Aurit.
Potrivit legendei, de sub acest castel ar porni un tunel care făcea legătura cu castelul din Ardud care, la rândul lui, ar fi legat, tot printr-un tunel, de castelul din Carei.
