Aplicaţiile "gratuite" Facebook sunt plătite cu un preţ mult mai mare. Vezi despre ce este vorba

Aplicaţiile gratuite pentru Facebook, telefoane şi tablete nu au costuri financiare implicite pentru utilizator, dar sunt "plătite" cu informaţii personale sensibile, de la înclinaţii politice şi religioase la preferinţe sexuale, date folosite uneori în mod inadecvat, potrivit unei analize WSJ.

Majoritatea aplicaţiilor gratuite solicită şi obţin accesul la date sensibile cu caracter personal ale utilizatorului şi ale prietenilor săi, chiar dacă aceştia nu şi-au dat acordul pentru colectarea datelor.

Astfel, datele personale îşi pot face apariţia în locuri neaşteptate şi în baze de date care nu au nicio legătură cu Facebook sau chiar cu dezvoltatorii aplicaţiilor care le-au colectat. De cele mai multe ori, aceste informaţii sunt folosite pentru a bombarda utilizatorul de internet cu spoturi publicitare atent selectate şi personalizate în funcţie de preferinţele sale.

Aşa că aceste aplicaţii "gratuite" sunt plătite cu informaţii personale, ajungând una dintre cele mai de preţ mărfuri din economia globală.

28 de miliarde de dolari... aceasta este suma câştigată de industria publicităţii pe internet, bazându-se în mare parte pe "comportamentul online" al utilizatorilor.

Potrivit companiei de cercetare de piaţă Rubinson Partners, "economia aplicaţiilor" de pe Facebook şi smartphone-uri generează anual venituri de 20 de miliarde de dolari.

În urma unui studiu făcut de Wall Street Journal pe 100 din aceste aplicaţii, s-a constatat că cele mai multe accesează informaţii precum adresele de email, locaţia curentă şi preferinţele sexuale, nu numai ale utilizatorului, ci şi ale prietenilor acestuia.

Serviciile precum Facebook pot dobândi o cunoaştere profundă a vieţii personale, "marfă" de mare valoare pentru companiile de publicitate.

Deşi Facebook a implementat în ultimii ani numeroase elemente de avertizare şi siguranţă privind accesul aplicaţiilor la datele personale, o mare parte dintre utilizatori trec cu nepăsare peste aceste filtre. Utilizatorul de computer, apoi cel de internet, bombardat constant cu avertismente şi termeni de utilizare, şi-a format reflexul de a apăsa rapid "Yes", "Accept" sau "Next" pentru a ajunge în cât mai scurt timp la conţinutul care i-a stârnit interesul, precizează Mediafax.

Citeşte aici studiul complet.