Antena 3 CNN Externe Adevăratul motiv pentru care Zelenski este forţat să accepte planul Trump: Prietenii lui europeni care vorbesc mult şi nu fac nimic

Adevăratul motiv pentru care Zelenski este forţat să accepte planul Trump: Prietenii lui europeni care vorbesc mult şi nu fac nimic

A.D.
5 minute de citit Publicat la 23:43 25 Noi 2025 Modificat la 08:58 26 Noi 2025
GettyImages-2237704655 (1)
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Foto: Getty Images

Deși sărbătoresc „progrese bune” în discuțiile de la Geneva, țările europene sunt încă prea slabe sau prea timide pentru a salva Ucraina, chiar și cu un împrumut din activele rusești înghețate, scriu jurnaliştii de la Politico, într-o amplă analiză.

Oficialii europeni s-au felicitat după ce discuțiile de la Geneva din weekend au sugerat că Donald Trump le va asculta preocupările legate de impunerea unui acord de pace nefavorabil Ucrainei. 

„Deși mai sunt multe de făcut, există acum o bază solidă pentru a merge mai departe”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salutând „progresele bune” rezultate datorită „unei prezențe europene puternice” la discuții.

A fost cu siguranță un „progres” ca înalți consilieri din UE și Marea Britanie să fie invitați să participe la întâlnirea de duminică din Elveția, după ce au fost excluși din planul inițial în 28 de puncte al Americii, despre care se temeau că era atât de părtinitor încât ar încuraja Rusia să lanseze noi atacuri. 

Însă, luni, Kremlinul a respins contrapropunerea Europei de a pune capăt războiului, un consilier senior pe probleme de politică externă al președintelui rus Vladimir Putin declarând că aceasta „nu ni se potrivește deloc din punct de vedere constructiv”.

Riscul pentru Ucraina acum este ca Putin să-l readucă pe președintele american la poziția sa inițială: un acord de încetare a focului în 28 de puncte care a declanșat o criză în rândul oficialilor de la Bruxelles, deoarece ar obliga Kievul să cedeze porțiuni de teritoriu Moscovei, să abandoneze speranța de a se alătura vreodată NATO și să reducă numărul soldaților armatei sale de la aproape 1 milion la 600.000.  

Dacă se întâmplă asta, Zelenski se va confrunta cu o alegere jalnică: fie acceptă oferta născocită de Trump și Putin, fie își pune în joc viitorul țării sale în speranța că va primi într-o zi suficient ajutor de la prietenii săi europeni. 

Aceștia sunt aceiași prieteni care, după aproape patru ani de război, nu-i vor trimite trupele lor sau armele pe care le dorește și nici măcar nu vor să jefuiască activele înghețate ale Rusiei din băncile lor pentru a-l ajuta să-și cumpere propriile provizii. 

Nevrând să lupte

Pentru unii republicani americani, europenii care se opun acordului lui Trump și compromisurilor pe care le va necesita se amăgesc singuri. „Care este alternativa?”, a întrebat Greg Swenson, președintele organizației Republicans Overseas din Marea Britanie, pentru POLITICO.

„Poți vorbi bine, poți participa la toate aceste întâlniri diplomatice și poți trimite cei mai buni oameni ai tăi la Geneva, dar singura modalitate de a-l învinge pe Putin este să lupți - și niciunul dintre ei nu este dispus să facă asta”, a spus Swenson. „Așa că totul este doar o vorbărie. Sună grozav când vorbești despre democrație și apărarea Ucrainei, dar pur și simplu nu sunt dispuși să o facă.”

Propunerea inițială a lui Trump a panicat oficialii și diplomații de la Bruxelles și dincolo de el, deoarece știau că Zelenski nu se putea baza pe Europa să facă suficient pentru a ajuta Ucraina singură. 

În urmă cu o lună, liderii UE au apărut la un summit de la Bruxelles, prezicând optimist că vor obține un acord istoric privind utilizarea a 140 de miliarde de euro din active rusești înghețate ca „împrumut pentru reparații”, pentru a asigura Kievul o bază financiară sigură pentru cel puțin următorii doi ani.

Însă, printr-o gafă diplomatică și politică majoră, planul a eșuat din cauza obiecțiilor neașteptate din partea Belgiei. 

Nicio descoperire în ceea ce privește activele

Discuțiile se intensifică acum între oficialii Comisiei Europene și guvernele UE, în special belgienii, dar până acum nu s-a înregistrat niciun progres, potrivit mai multor oficiali cărora li s-a acordat anonimatul, la fel ca alții, pentru a vorbi deschis despre chestiuni sensibile. 

Unii diplomați speră că presiunea exercitată de Trump va forța Belgia și celelalte țări ale UE care au rezerve cu privire la planul de blocare a activelor să se alăture. 

Însă unii diplomați ai UE se tem că întreaga idee a unui împrumut pentru reparații către Ucraina folosind activele înghețate se va prăbuși dacă planul final de pace conține o referință la utilizarea acelorași fonduri. 

Planul inițial sugera utilizarea activelor într-o campanie de investiții în Ucraina, jumătate din venituri urmând să meargă în SUA, un concept respins de europeni ca fiind „scandalos”. Totuși, odată ce sancțiunile împotriva Rusiei vor fi în cele din urmă ridicate, Euroclear - depozitarul financiar cu sediul în Belgia care deține activele imobilizate - ar putea ajunge să fie nevoit să transfere banii înapoi la Moscova. 

Acest lucru ar putea lăsa contribuabilii UE responsabili de rambursarea banilor, un scenariu care probabil va afecta puternic guvernele UE în timp ce acestea analizează dacă să sprijine ideea împrumutului în săptămânile următoare. 

Apoi, există problema menținerii păcii. La începutul acestui an, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Keir Starmer au condus eforturile de a atrage sprijin pentru o forță internațională de menținere a păcii din partea țărilor voluntare, care ar forma o „coaliție a celor dispuși”. Cu un an mai devreme, Macron a lansat chiar ideea „unei misiuni pe teren” înainte de încheierea conflictului. 

Acum nu mai spune asta.

Ca un semn despre cât de dificilă ar fi orice discuție despre trimiterea de trupe în Ucraina în Franța, un apel pasional făcut săptămâna trecută de noul general francez, Fabien Mandon, către primari pentru a-i pregăti pe cetățeni pentru un posibil război cu Rusia a stârnit o indignare și a atras condamnarea principalelor partide politice. Mandon avertizase că, dacă Franța „nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi, să sufere economic pentru că prioritățile vor fi acordate producției de apărare, atunci suntem în pericol”.

Macron a încercat să tempereze controversa și a spus că cuvintele lui Mandon au fost scoase din context .

În Germania, ministrul de externe Johann Wadephul a declarat că Berlinul „aduce deja o contribuție specială la flancul estic” prin staționarea unei brigăzi pregătite de luptă în Lituania. „Întreaga regiune baltică este o zonă cheie asupra căreia Bundeswehr se va concentra. Cred că acesta este, de asemenea, un sprijin suficient și de anvergură pentru Ucraina.”

Ucrainenii ar fi dorit o implicare mai profundă pe teritoriul lor, dar europenii sunt precauți.

„Cel puțin Trump este sincer în privința asta”, a spus Swenson. „Am putea învinge Rusia. I-am învinge, cred, repede, presupunând că nu ar exista arme nucleare.”

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Parteneri
Parteneri
x close