Comisia Europeană discută un plan de reformare a sistemului de aderare la UE, în vigoare din 1993. Propunerea propune, practic, crearea unui sistem pe două niveluri, în care statele membre principale se bucură de drepturi depline și statele membre secundare, cu o serie de restricții, inclusiv drept de veto asupra deciziilor de conducere ale UE. Reformele viitoare, potrivit Financial Times (FT), citat de Moscow Times, ar putea accelera aderarea Ucrainei la uniune. O prevedere pentru aderarea țării la UE este inclusă în proiectul de plan de pace convenit de SUA și Ucraina.
După cum au declarat reprezentanții Comisiei Europene pentru FT, planul preliminar de reformă aflat în discuție ar permite Ucrainei să adere la UE, dar cu puteri decizionale semnificativ reduse. Mai exact, guvernului de la Kiev i s-ar nega, inițial, dreptul obișnuit de vot la summiturile liderilor și la reuniunile ministeriale. În plus, propunerile elaborate prevăd că atingerea de către țară a anumitor obiective post-aderare ar fi o condiție pentru acordarea treptată a accesului Ucrainei la anumite părți ale pieței unice a UE, la subvențiile agricole și la finanțarea dezvoltării interne.
Joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat aderarea Ucrainei la UE de negocierile de pace. „Aderarea la UE este atât o garanție cheie de securitate pentru Ucraina, cât și un factor crucial al creșterii și prosperității viitoare”, a declarat ea. Președintele Volodimir Zelenski a insistat în noiembrie că aderarea Ucrainei la UE „trebuie să fie deplină”.
Unii oficiali ai UE și țări candidate se opun planului de reformă propus, deoarece acesta ar schimba fundamental regulile de admitere ale blocului european, care impun respectarea unui număr semnificativ de reguli UE fără de care aderarea este imposibilă.
„Timpurile extraordinare necesită măsuri extraordinare. Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul de extindere”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, familiarizat cu prevederile reformei. „Regulile au fost scrise acum peste 30 de ani. Și trebuie să fie mai flexibile. Acesta este un moment unic într-o generație și trebuie să profităm de el”.
După cum scrie Politico , măsurile propuse vizează, printre altele, împiedicarea noilor state membre să utilizeze puterea de veto și prevenirea perturbării deciziilor politice. În prezent, membrii UE nou-admiși primesc imediat drepturi depline de vot, așa cum a fost cazul Croației, care a aderat la bloc în 2013. Conform proiectului de reformă, noii veniți ar putea inițial, înainte de adoptarea lor completă, să aibă dreptul limitat de a bloca sancțiunile și alte aspecte care necesită în prezent consimțământul fiecărui stat membru al UE.
Potrivit comisarului UE pentru extindere, Marta Kos, propuneri concrete pentru reformarea blocului european vor fi prezentate „în februarie sau martie”.
Ştiri video recomandate
