Jurnaliştii de la The New York Times au publicat un amplu material în care prezintă situaţia trecută şi actuală în ceea ce priveşte justiţia şi lupta asiduă împotriva corupţiei din România. Americanii s-au oprit şi asupra fostului preşedinte, Traian Băsescu, pe care l-au descris ca fiind liderul care a folosit lupta împotriva corupţiei ca o "unealtă utilă în distrugerea oponenţilor politici".
Analiza este semnată de jurnalistul Patrick Basham şi are un titlu foarte sugestiv: "Mania anti-corupţie a României". Iată câteva pasaje:
"Cu bulevardele sale largi, mărginite de copaci și de clădiri în stil Belle Epoque, acest oraș era cunoscut cândva ca Micul Paris. Astăzi, Capitala României amintește mai degrabă de Revoluția Franceză, pentru că e în fierberea unei domnii legale a terorii.
În noiembrie, liderul Partidului Național Liberal (centru-dreapta), Klaus Iohannis, a fost ales președinte grație unei platforme populiste anti-corupție, succedându-i în funcție lui Traian Băsescu de la Partidul Democrat Liberal, mai conservator.
Lunga luptă anti-corupție a lui Traian Băsescu a fost relativ lipsită de rezultate. Pentru Băsescu a fost un instrument politic util pentru a-și ataca oponenții, dar și pentru a-i calma pe criticii americani și europeni ai modului în care era condusă România.
Odată cu victoria lui Klaus Iohannis, efortul anti-corupție a intrat în vrie. Dacă autoritatea executivă rămâne la primul-ministru, Victor Ponta, liderul PSD, Președinția poate fi o platformă puternică de luptă anti-corupție.
Li s-a negat dreptul la justiție zeci de ani, întâi de către dictatură, apoi de niște democrați ineficienți, iar acum românii sprijină entuziaști cauza anti-corupție. După ce o 'măturare' judiciară care a început sub Băsescu a dus la peste 1.000 de condamnări ale politicienilor și oamenilor de afaceri numai anul trecut, în campanie aceasta s-a dovedit o temă electorală-cheie.
Acum totul s-a transformat într-un populism brut. Canalele de televiziune relatează fără încetare despre orice mișcare greșită. Cu instanțele care pronunță condamnări în cazul a peste 90 la sută din cazuri, zeci de politicieni din toate partidele importante au intrat în dizgrație.
România nu mai are loc în închisori. Cu condamnări la CEDO, închisorile Bucureștiului sunt mai mult decât supraaglomerate. Ministerul Justiției a anunțat recent că încearcă să obțină finanțare europeană pentru a deschide câteva noi închisori. Aproape nimic altceva nu se mai construiește zilele astea".