Denumit Athina, planul prevede închiderea sau comasarea mai multor departamente universitare şi este justificat de nevoia reducerilor bugetare în contextul crizei financiare care afectează ţara.
Astfel, numărul facultăţilor ar urma să scadă de la 534 la 384, iar cel al studenţilor admişi în învăţământul superior începând cu anul viitor s-ar reduce cu 4%.
Ministrul grec al educaţiei, Constantin Arvanitopoulos, a afirmat că numărul studenţilor va fi redus cu 4% în următorul an universitar, cu 49.675 studenţi admişi la examenele de admitere, faţă de 51.485 anul trecut.
Fuziunea a 28 de facultăţi a fost amânată până în 2018, pentru ca studenţii deja înscrişi să-şi poată finaliza studiile fără a fi transferaţi în alte instituţii.
Planul, prezentat în parlament sub forma unui decret prezidenţial, a provocat tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale. Micul partid Stânga Democrată (Dimar) a criticat restructurarea, considerând că aceasta „nu are logică academică şi crează mai multe probleme universităţilor şi studenţilor”
De asemenea, planul guvernului elen a dat naştere la mai multe discuţii în privinţa a ceea ce presa din Grecia a numit „o generaţie pierdută”.
