În 2014, GlaxoSmithKline a fost amendată în China pentru corupţie, cu 3 miliarde de yuani (483 milioane dolari). Grupul analizează deja comportamentul incorect al angajaţilor în Polonia, Emiratele Arabe Unite, Liban, Iordania, Siria şi Irak, iar acum se confruntă cu noi acuzaţii de dare de mită, în România, transmite Reuters.
GSK a confirmat că analizează acuzaţii legate de plăţi incorecte în România, făcute de un informator într-un email trimis luni conducerii grupului. O copie a email-ului a fost obţinută de Reuters.
Autorul email-ului a spus că informaţiile vor fi transmise Departamentului american de Justiţie şi Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), care investighează deja GSK pentru posibile încălcări ale legii Foreign Corrupt Practices Act.
Această lege interzice companiilor care desfăşoară afaceri în Statele Unite, sunt listate la bursa americană sau au obligaţiuni tranzacţionate pe această piaţă să comită acte de corupţie în străinătate.
Informatorii care raportează ilegalităţi comise de companii beneficiază de recompense financiare, prin intermediul unui program al SEC.
Autorităţile americane au obţinut în ultimii ani venituri de miliarde de dolari din amenzi aplicate companiilor care au încălcat această lege, acestea preferînd în cele mai multe cazuri să negocieze înţelegeri amiabile pentru a scăpa de investigaţie.
GSK este acuzată că a plătit unor medici români sute, iar în unele cazuri mii de euro, în perioada 2009-2012, în schimbul prescrierii unor medicamente, între care tratamentele Avodart şi Duodart pentru afecţiunile prostatei şi Requip pentru maladia Parkinson.
Potrivit email-ului, medicii erau plătiţi pentru susţinerea unor prelegeri, dar în trei din şase cazuri, inclusiv cazul celui mai bine plătit, nu a avut loc niciun discurs. Ceilalţi trei medici au susţinut câte o singură prelegere, cu toate că au primit bani în mai multe rânduri.
GSK a oferit medicilor numeroase călătorii în străinătate şi i-a plătit sub forma participării în consilii consultative.
Compania a precizat că va "analiza cu mare atenţie" acuzaţiile, care se referă la perioada de dinainte de decembrie 2013, când GSK s-a angajat că nu mai plătească medicii care vorbesc în numele companiei sau participă la conferinţe internaţionale.
"Primim scrisori de acest fel din când în când. Salutăm şi sprijinim oportunitatea ca oamenii să vorbească dacă au o îngrijorare. Uneori găsim probleme şi luăm măsuri. Alteori concluziile noastre sunt că problemele ridicate nu au substanţă", potrivit GSK.
Procurorii DNA au făcut, marţi, 61 de percheziţii Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, precum şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu "recompensarea" doctorilor.
