Ancheta Parchetului European care a dus la reținerea fostei șefe a diplomației UE, Federica Mogherini, agită apele la Bruxelles. Scandalul privind fraudarea fondurilor prin implicarea unor înalți demnitari europeni face ca Ursula von der Leyen să se confrunte cu cea mai dură provocare la adresa responsabilității UE din ultimele decenii, scrie Politico.
Pe lângă fostul șef al afacerilor externe ale UE, în scandal este implicat și un diplomat de rang înalt, Stefano Sannino, care lucrează în prezent în Comisia condusă de von der Leyen. Scandalul este exploatat intens de criticii șefei Comisiei și deja se vorbește despre o a patra moțiune de cenzură.
Pentru șefa Comisiei Europene, noua lovitură vine după ce von der Leyen s-a confruntat cu multiple controverse legate de transparență, dacă luăm în calcul doar scandalul generat de contractele privind vaccinurile în perioada pandemiei.
Ea trebuie acum să găsească o modalitate de a evita să fie implicată într-un scandal care datează din primii ei ani de mandat.
„Credibilitatea instituțiilor noastre este în joc”, a declarat Manon Aubry, copreședinta Stângii în Parlamentul European.
Dacă vor fi dovedite, acuzațiile ar declanșa cel mai mare scandal care a cuprins Bruxellesul de la demisia în masă a Comisiei Jacques Santer din 1999, din cauza acuzațiilor de proastă gestionare financiară.
Poliția a reținut-o pe fosta vicepreședintă a Comisiei, Federica Mogherini, o politiciană italiană de centru-stânga care a condus aripa de politică externă a UE, Serviciul European de Acțiune Externă, între 2014 și 2019, și pe Stefano Sannino, un funcționar public italian care a fost secretarul general al SEAE din 2021 până la înlocuirea sa la începutul acestui an.
Ancheta EPPO vizează deturnarea de fonduri
Parchetul European a declarat că are „suspiciuni puternice” că o procedură de licitație din 2021-2022 pentru înființarea unei academii diplomatice atașate Colegiului Europei, unde Mogherini este rector, nu a fost corectă și că faptele, dacă vor fi dovedite, „ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional”.
Saga pare să inflameze relațiile deja tensionate dintre von der Leyen și actuala șefă a SEAE, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, au declarat patru oficiali UE pentru sursa citată.
La începutul acestui an, Sannino și-a părăsit funcția de secretar general și a preluat un rol important în Comisia condusă de von der Leyen.
Un oficial UE a apărat-o pe von der Leyen, dând vina în schimb pe SEAE, un serviciu autonom în temeiul tratatelor UE care operează sub Înaltul Reprezentant al blocului comunitar, Kallas, care este unul dintre cei 27 de comisari europeni.
„Știu că oamenii cărora nu le place von der Leyen vor folosi asta împotriva ei, dar folosesc totul împotriva ei”, a spus oficialul.
„Deoarece președinta von der Leyen este cel mai identificabil lider de la Bruxelles, îi punem totul pe seama ei”, a adăugat oficialul. „Și nu este corect ca ea să se confrunte cu o moțiune de cenzură pentru ceva ce Serviciul de Acțiune Externă ar fi putut face. Nu este responsabilă pentru toate instituțiile.”
Ancheta vine în contextul în care partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta se confruntă cu un val de nemulțumire a alegătorilor și într-un moment în care insituțiile UE sunt sub presiune din cauza propriilor scandaluri de corupție.
„Amuzant cum Bruxelles-ul ține prelegeri tuturor despre «statul de drept», în timp ce propriile instituții arată mai mult ca o grupare de criminalitate decât ca o uniune funcțională”, a declarat Zoltan Kovacs, purtător de cuvânt al guvernului Ungariei, care s-a confruntat cu critici din partea UE.
Partidele eurosceptice vorbesc deja despre o nouă moțiune de cenzură
Europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al grupului de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni, care s-a aflat în spatele unui vot de neîncredere eșuat în favoarea lui von der Leyen în iulie, a declarat că ia în considerare încercarea de a declanșa o nouă moțiune.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat presei de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce le dau constant prelegeri tuturor celorlalți”.
UE s-a chinuit să scape de o serie de scandaluri de corupție de la începutul acestui deceniu. În 2012, comisarul pentru sănătate de atunci, John Dalli, a demisionat din cauza unui scandal legat de activitățile de lobby din industria tutunului.
Un alt scandal a fost așa numitul “Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentarii prin mită și cadouri, precum și a anchetei de luare de mită din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa.
Totodată, Von der Leyen însăși a fost victima unui avertisment din partea Curții de Justiție a UE, care a decis la începutul acestui an că nu ar fi trebuit să rețină mesajele text pe care le-a schimbat cu directorul general al gigantului farmaceutic Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.
Acțiunile de marți sunt mult mai dure pentru Comisie, având în vedere vizibilitatea suspecților și gravitatea acuzațiilor cu care se confruntă.
Ştiri video recomandate
