Potrivit sursei citate, multe spitale din Republica Moldova nu mai primesc pacienți întrucât nu mai au bani pentru medicamente, în același timp au apărut restanțe la plata salariilor unor bugetari, iar printr-o rectificare bugetară, operată de parlament, au fost oprite lucrările de construcție la gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, ce avea ca scop reducerea dependenței energetice a Moldovei de Rusia.
Legislativul de la Chișinău a rectificat Legea bugetului de stat pentru anul 2015 (prin reducerea cheltuielilor cu 1,6 miliarde de lei moldovenești) după ce președintele României, Klaus Iohannis, a refuzat să promulge legea pentru ratificarea acordului privind creditul de 150 milioane de euro pentru Republica Moldova, din cauza crizei politice de la Chișinău. Banii urmau să fie utilizați pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei de stat. Moldovenii au început să simtă criza economică după ce din sistemul bancar al statului a fost furat un miliard de dolari. Întrucât ancheta în acest caz are loc în condiții dubioase, dar și pentru că autoritățile se opun în mod suspect reformării sistemului bancar, principalii creditori externi — FMI, Banca Mondială și UE — au înghețat orice suport bugetar pentru Republica Moldova. Mai mult, s-a redus cu aproape 40% și valoarea remitențelor de la moldovenii care muncesc în străinătate, scrie în continuare Deutsche Welle.
Potrivit ministrului finanțelor în exercițiu, Anatol Arapu, datoria față de spitale se ridică la aproape jumătate de miliard de lei moldovenești, iar bani la buget nu sunt. La rândul său, Ministerul Sănătății a anunțat că, din cele 40 de spitale din Republica Moldova, doar 11 mai au resurse financiare, restul aflându-se în situația de a nu mai avea niciun ban până la sfârșitul anului.
Din cauza scandalurilor de corupție și a tentației partidelor de a se anihila reciproc pentru a controla fluxurile financiare și instituțiile statului, Republica Moldova a rămas fără guvern la sfârșitul lunii octombrie 2015. De atunci, economia țării se degradează în ritm alarmant, iar taberele politice din parlament, care ar fi trebuit să învestească rapid un nou guvern, nu au reușit să se așeze la masa negocierilor, mai scrie Deutsche Welle.
Președintele interimar al liberal-democraților, Valeriu Streleț, a anunțat că Uniunea Europeană urmează să trimită un mediator la negocierile între partidele care vor discuta crearea majorității parlamentare pentru învestirea noului executiv. Deocamdată nu se știe despre cine anume este vorba, dar se știe că acest mediator urmează să ajungă la Chișinău săptămâna aceasta. Liberal-democrații au înaintat trei precondiții pentru demararea discuțiilor cu partidele pretins proeuropene din parlament: viitorul prim-ministru să fie neafiliat politic și să-și aleagă singur miniștrii; actualul șef al legislativului, democratul Andrian Candu, să-și prezinte demisia sau să fie demis; instituțiile de drept și justiția să fie scoase de sub influența partinică și oligarhică. Liderii democrați au calificat aceste precondiții ale PLDM ca fiind ''ridicole''.
Fostul premier Valeriu Streleț a subliniat că PLDM nu va mai accepta ca situația să rămână la fel ca și până acum, accentuând că, dacă sistemul actual va fi menținut, situația în țară se va degrada iremediabil. Potrivit lui Streleț, există câțiva candidați apolitici la funcția de premier și depinde de președinte pe care îl va alege. Valeriu Streleț a reafirmat că PLDM va accepta negocierile doar dacă ''viitorul premier va avea mâinile dezlegate''.
Directorul Teatrului 'Satiricus', regizorul Sandu Grecu, unul din liderii de opinie de la Chișinău, consideră că venirea unui mediator european în Republica Moldova este ''o naivitate''. ''Pastilele europene și fardurile cu iz de tizic demagogic prelungesc durerea, dezastrul din Republica Moldova. Efectul final e zero. Doar o intervenție politică chirurgicală, o resetare totală a clasei politice ne poate arăta o lumină la capătul tunelului'', a afirmat Sandu Grecu.
Presa străină scrie că situația din Republica Moldova va fi luată în discuție la următoarea sesiune plenară a Parlamentului European, acest punct fiind introdus pe agenda dezbaterilor la inițiativa președintei grupului Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (European United Left/Nordic Green Left; GUE/NGL), Gabi Zimmer. ''Am solicitat această dezbatere pentru că suntem profund îngrijorați de evoluțiile recente din Moldova, unde un miliard de euro din sistemul bancar al țării a dispărut prin conturi off-shore și unde protestele au dus la căderea guvernului pe 29 octombrie'', a explicat președinta grupului europarlamentar menționat. ''Partidele din coaliția distrusă au folosit termenul de 'proeuropean' ca pe o frunză de smochin pentru dominația oligarhică a țării. Moldova este profund tulburată de această elită coruptă care domină sistemul politic, mass-media și economia țării'', a mai semnalat Gabi Zimmer.
