"În timp ce candidaţii la alegerile municipale au acaparat acest subiect pentru a denunţa taberele ilegale din localităţile lor şi tulburarea ordinii publice (...), responsabilii la nivel naţional vor să aducă dezbaterea la scară europeană", afirmă Huffington Post în limba franceză.
Astfel preşedintele UMP, Jean-François Copé, şi-a declarat clar poziţia marţi: "Îi cer preşedintelui Republicii să spună oficial care este poziţia Franţei cu privire la intrarea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014", a declarat el pentru France Info.
Sâmbătă, el s-a declarat ostil aderării celor două ţări "atât timp cât problema circulaţiei şi instalării romilor nu va fi rezolvată".
Dosarul romilor va constitui o axă a campaniei naţionale a partidului lui Jean-François Copé pentru europene, adaugă Le Figaro. Partidul a făcut din dosarul romilor una dintre priorităţile sale şi una dintre temele de campanie pentru alegerile care vor veni.
Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, s-a declarat în favoarea expulzării romilor şi împotriva intrării României şi Bulgariei, generând diviziuni în cadrul taberei sale socialiste.
Vestea care a provocat ŞOC în România. "Ne va fi REFUZATĂ intrarea în Schengen!"
Într-un comentariu publicat în Le Cercle Les Echos, preşedintele Europe Consulting, Ludovic Zanker, afirmă că "problemele privind românii şi bulgarii nu datează de ieri, dar stigmatizarea lor permanentă şi intenţia de a-i expulza definitiv de pe teritoriul francez, aşa cum afirmă Valls, reprezintă un lucru periculos şi inconştient".
La scurt timp după instalarea sa la Ministerul de Interne, Manuel Valls a asigurat că vrea să trateze problema romilor "cu calm", dar declaraţiile sale sunt la antipod, afirmă Le Monde. "Desemnând o întreagă populaţie străină - şi în plus europeană -, stigmatizând o populaţie etichetată etnic, considerând-o incapabilă să se integreze în Franţa, ministrul de Interne renunţă la principii republicane elementare: primire, integrare, solidaritate", adaugă Le Monde.
Sub titlul "Romii: ce va schimba intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen", cotidianul explică diferenţa dintre libera circulaţie, de care se bucură românii şi bulgarii de la aderarea lor la UE, în 2007, şi instalarea lor în Franţa.
"Românii şi bulgarii pot rămâne trei luni în Franţa fără să fie nevoiţi să îşi justifice activitatea. Dar instalarea lor este supusă unor restricţii referitoare la venit. Trebuie să fii student sau angajat în sectoarele în care se caută forţă de muncă. Şi doar un anumit număr de locuri de muncă le este accesibil" românilor şi bulgarilor, explică Le Monde, adăugând că aceste restricţii vor fi ridicate la 31 decembrie 2013.
Schengen este doar praf aruncat în ochii alegătorilor, adaugă şi Le Point, adăugând că integrarea celor două ţări nu va schimba nimic în privinţa drepturilor de care se bucură romii, identice cu cele ale celor 500 de milioane de cetăţeni UE. "Faptul că nu sunt în Schengen nu împiedică românii şi bulgarii să circule liber", a explicat Olivier Bailly, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Site-ul publicaţiei Journal du Dimanche subliniază posibila convergenţă a poziţiilor Executivului francez şi UMP, care refuză intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, citând declaraţiile purtătorului de cuvânt al Guvernului, Najat Vallaud-Belkacem, pentru postul de radio RMC, potrivit căruia "nu vor fi întrunite condiţiile" pentru aderarea celor două ţări. O poziţie similară ar fi susţinută şi de preşedinţia franceză, potrivit Europe 1.
În 2010, polemica privind politica franceză faţă de romi a avut un efect direct asupra integrării în Schengen, afirmă site-ul JJD, adăugând că s-ar putea să se întâmple la fel şi în 2013, polemica fiind relansată marţi de ministrul francez de Interne.
Pornind de la declaraţiile acestuia, Le Nouvel Observateur încearcă să rezume concret situaţia romilor în Franţa. Astfel, cotidianul precizează că aceştia sunt în majoritate români sau bulgari, numărul romilor imigranţi în Franţa situându-se între 15.000 şi 20.000, potrivit Consiliului Europei.
Conform Ministerului francez de Interne, în prezent există aproximativ 400 de tabere ilegale de romi, dintre care două treimi sunt în Ile-de-France.
