Președintele din Nicaragua, Daniel Ortega, aflat de mult timp la putere, a declarat că țara lui nu va mai organiza alegeri pentru că nu vrea ca opoziția să ajungă la putere.
Liderul autoritar în vârstă de 80 de ani, care ocupă funcția din 2007, a mai spus că va colabora cu parlamentul pe care îl controlează pentru a adopta noi legi care să „ridice un zid” împotriva opoziției, potrivit The Guardian.
Ortega a făcut anunțul duminică, în timpul ceremoniei oficiale care a marcat cea de-a 47-a aniversare a revoluției sandiniste din 1979, în urma căreia a fost răsturnată brutala dictatură a lui Anastasio Somoza.
Deși administrația lui, precum și cea a soției sale și „copreședintei”, Rosario Murillo, fuseseră deja marcate de erodarea constantă a democrației în țara din America Centrală, mulți descriu anunțul său drept o escaladare retorică semnificativă.
„Prin această decizie, Ortega și Murillo au pecetluit tranziția țării către o dictatură familială în toată regula”, a declarat Tiziano Breda, analist senior pentru America Latină în cadrul ONG-ului Armed Conflict Location and Event Data.
În timpul unui discurs susținut în fața a mii de angajați ai statului care, potrivit presei locale, fuseseră constrânși să participe, Ortega a spus: „Nu vor mai fi alegeri aici, astfel încât ei (partidele de opoziție - n.n.) să poată încerca să preia guvernarea, să preia puterea”.
Președintele, care nu mai apăruse în public de 61 de zile, a adăugat: „Vom colabora cu Adunarea Națională și cu instituțiile competente pentru elaborarea unor legi, pentru că avem nevoie de legi care să ridice un zid, o barieră, împotriva complotiștilor care pun la cale lovituri de stat și a trădătorilor care își vând țara”.
Alegerile urmau să aibă loc anul viitor, însă Ortega nu a oferit detalii cu privire la anularea lor sau la interzicerea participării opoziției, lucru care, în practică, s-a întâmplat deja. În timpul campaniei din 2021, regimul său a scos partide în afara legii și i-a închis pe toți candidații opoziției la președinție.
Breda a declarat: „Ortega și Murillo se tem în mod evident de ideea că și cea mai mică deschidere politică ar putea crea condițiile pentru manifestarea disidenței și le-ar putea amenința controlul asupra puterii, sugerând, probabil, că sprijinul lor intern, deja slab, este în continuă scădere.
Prin urmare, în loc să organizeze alegeri trucate, au ales să elimine complet competiția electorală”.
Anul trecut, Ortega a impus o serie de reforme constituționale care au inclus prelungirea mandatului prezidențial de la cinci la șase ani și promovarea soției lui, pe atunci vicepreședintă, în funcția de „copreședintă”. Statele Unite se referă la administrația lor drept „dictatura Murillo-Ortega”.
În timpul discursului său, președintele nicaraguan a criticat Statele Unite pentru operațiunea din ianuarie în urma căreia dictatorul venezuelean Nicolás Maduro a fost răpit: „Cu toată puterea lor, au luat cu asalt palatul prezidențial, unde se aflau Nicolás și soția lui, Cilia (Flores). Au ucis întreaga echipă de securitate de acolo – cei mai mulți erau cubanezi – și i-au luat pentru a-i închide în Statele Unite. Este monstruos”.
Președintele a spus că împiedicarea opoziției să revină la putere era necesară pentru a proteja țara de „complotiștii care pun la cale lovituri de stat” care, susținea el, s-ar fi aflat în spatele protestelor la nivel național din 2018, moment în care, potrivit unor organizații precum ONU, regimul său a declanșat o reprimare violentă care a ucis peste 350 de persoane, a rănit sute, a închis mii de oameni și a forțat aproape un milion de nicaraguani să plece în exil.
Recent, ONU, Statele Unite, organizații pentru drepturile omului și 30 de foști președinți ibero-americani i-au acuzat direct pe Ortega și Murillo de moartea liderului indigen și a parlamentarului cu patru mandate Brooklyn Rivera, în vârstă de 73 de ani, care a fost ținut aproape trei ani în „detenție injustă” de către regim, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Potrivit unor organizații precum Human Rights Watch, în țară există aproximativ 50 de deținuți politici. Regimul a retras cetățenia a 546 de persoane și a închis peste 5.600 de organizații neguvernamentale, 29 de universități și 58 de instituții media.
