Parlamentul ungar a votat favorabil un proiect de lege prin care este desfiinţat Oficiul pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH), relatează agenţiile MTI şi EFE, citate de Agerpres, marți. Acest organism a fost creat de fostul premierul Viktor Orban pentru a investiga presupuse ingerinţe interne şi externe, în special finanţarea din străinătate a ONG-urilor, şi a cărui închidere a fost cerută și de Comisia Europeană.
Legea a fost adoptată cu voturile partidului Tisza al noului premier Peter Magyar, care deţine o largă majoritate în legislativ. În textul legii se menţionează că Oficiul pentru Apărarea Suveranităţii „nu îndeplineşte nicio funcţie publică reală” şi că „înfiinţarea sa a servit unor intenţii şi interese exclusiv politice”. Adevăratul său scop a fost „de a exercita presiuni asupra cetăţenilor, asupra unor organizaţii şi instituţiilor media în scopuri politice”, susţin iniţiatorii legii.
Din punct de vedere formal, acest oficiu, care a început să funcţioneze de pe 1 februarie 2024, va fi integrat în Ministerul Justiţiei, dar în practică va înceta să existe şi angajaţii săi vor fi concediaţi.
Conform legii sale iniţiale de funcţionare adoptată în 2023 de guvernul Viktor Orban, Oficiul pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH) nu avea autoritatea de a impune sancţiuni, dar putea întocmi rapoarte despre presupuse ingerinţe externe şi investiga orice ONG sau altfel de organizaţii, inclusiv din mass-media, bănuite de autorităţi că influenţau negativ opinia publică în chestiuni precum statul de drept, unitatea naţiunii, responsabilitatea faţă de maghiarii din afara graniţelor, familia, securitatea naţională, identitatea constituţională sau cultura creştină.
Astfel de ONG-uri sau publicaţii putea fi plasate de SZVH pe o listă neagră care le impunea să beneficieze de fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului, care le aplica şi prevederile legislaţiei de combatere a spălării de bani. De asemenea, băncile trebuiau să raporteze orice transfer de fonduri din străinătate către aceste organizaţii, iar dacă ele obţineau fonduri pe alte căi erau pasibile de amenzi de până la 25 de ori suma acestor fonduri şi riscau inclusiv scoaterea în afara legii.
În februarie 2024, Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei proceduri de sancţionare a Ungariei pentru crearea acestui oficiu şi a cerut guvernului ungar sa-l desfiinţeze.
Anterior, în 2017, Ungaria a adoptat o lege care obligă ONG-urile ce primesc din străinătate finanţări de peste 23.000 de euro să prezinte lista donatorilor şi să se auto-eticheteze drept „organizaţie finanţată din străinătate”. Legea a fost abrogată patru ani mai târziu în urma protestelor venite de la Comisie şi după o sentinţă a Curţii de Justiţie a UE (CJUE).