Olli Rehn: Măsura aplicată în Cipru nu se va repeta. Dacă nu am fi luat această măsură, s-ar fi ajuns la consecinţe haotice în economie

Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Olli Rehn, a declarat că taxa specială asupra depozitelor bancare instituită în Cipru în cadrul programului de finanţare externă agreat de zona euro nu se va repeta, transmite Bloomberg.
   
Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru.
   
"Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni - n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă", a explicat Rehn.
   
Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit sâmbătă un acord de "bailout" de 10 miliarde euro pentru Cipru, cea de-a cincea ţară din zona euro care are nevoie de sprijin internaţional pe fondul crizei datoriilor de stat izbucnită la finele lui 2009 în Grecia.
   
Acordul include o taxă fără precedent asupra depozitelor bancare din Cipru. Astfel, statul va prelua 6,75% din depozitele mai mici de 100.000 de euro (pragul de garantare la nivelul zonei euro), respectiv 9,9% din depozitele care depăşesc această valoare.
   
Această măsură va genera fonduri de 5,8 miliarde euro, pe lângă împrumuturile de urgenţă, a declarat sâmbătă ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, după 10 ore de discuţii la Bruxelles.
   
Fondul Monetar Internaţional va contribui de asemenea la program, iar deţinătorii de obligaţiuni cu cea mai redusă prioritate la restituţie în caz de faliment ar putea suferi pierderi într-o aşa-numită procedură de bail-in, potrivit unui comunicat al miniştrilor.
   
Ministrul cipriot de Finanţe Michael Sarris a declarat că planul convenit este "cel mai puţin oneros" dintre variantele luate în calcul.
   
Taxa asupra depozitelor bancare va afecta atât economiile populaţiei cipriote, cât şi averea păstrată de ruşi în băncile din Cipru. Unele bancomate din ţară au rămas fără bani după ce ciprioţii s-au grăbit să-şi retragă depozitele.
   
Fondurile aferente taxei speciale au fost însă îngheţate imediat în conturi, a declarat Joerg Asmussen, membru în Consiliul Executiv al Băncii Centrale Europene.
   
Taxa va fi aplicată înainte de redeschiderea băncilor cipriote, închise luni pentru o sărbătoare naţională. Sarris a afirmat că transferurile electronice vor fi de asemenea limitate până marţi.
   
Preşedintele Nicos Anastasiades şi Parlamentul cipriot s-au angajat să valideze şi să ratifice de urgenţă acordul controversat, înainte de redeschiderea băncilor.
   
Autorităţile cipriote au anunţat sâmbătă că Guvernul se va întruni duminică dimineaţă în şedinţă de urgenţă pentru a pregăti proiectul de lege. La ora 11:00, preşedintele ar urma să susţină un discurs în Parlament, înaintea dezbaterii proiectului, programată pentru ora 16:00.
   
Potrivit presei cipriote, procedura a fost amânată până luni, pentru a permite parlamentarilor să se informeze cu privire la situaţie. Astfel, băncile ar putea rămâne închise şi marţi, pentru a permite ratificarea acordului în timp util.