Iranul a avertizat luni împotriva unei intervenţii americane după recentele manifestaţii de protest reprimate în sânge, într-un moment în care SUA îşi consolidează prezenţa în regiune, trimiţând în regiune portavionul Abraham Lincoln. Potrivit Fox News, grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln a intrat, luni, în apele CENTCOM din Oceanul Indian.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat săptămâna trecută că o "armadă" navală a SUA se îndreaptă spre Golf, menţinând presiunea asupra Teheranului, pe care l-a ameninţat de mai multe ori cu lovituri.
„Aş prefera să nu se întâmple nimic, dar îi urmărim îndeaproape”, a afirmat Trump.
Potrivit media americane, portavionul Abraham Lincoln, care se afla în Marea Chinei de Sud, a primit ordin să se îndrept spre Orientul Mijlociu.
„Sosirea unui astfel de nave de război nu va afecta hotărârea Iranului de a-şi apăra naţiunea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghai, într-o referire aparentă la acest portavion.
„Republica Islamică Iran are încredere în propriile capacităţi”, a adăugat el.
Potrivit Iran International, Ministerul Apărării din Iran a amenințat cu un răspuns dur în cazul unui atac.
„Dacă va exista vreo agresiune din partea SUA sau a Israelului, aceasta va fi întâmpinată cu un răspuns mai dureros și mai decisiv decât în trecut”, a declarat Talaei-Nik, adăugând că pregătirea militară a Iranului a crescut în comparație cu războiul de 12 zile din iunie.
„Cu siguranță, dacă inamicul întreprinde o acțiune ostilă, va eșua mai mult decât înainte și va suferi o înfrângere mai grea”, a spus el.
Și prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a declarat că guvernul a pregătit un plan de conducere a țării în timp de război, spunând în același timp că Teheranul nu caută un conflict, ci este pregătit să se apere.
„Guvernul a pregătit un plan de gestionare a țării în timp de război, deși sperăm că nu va trebui niciodată implementat”, a declarat Aref, adăugând că Republica Islamică nu intenționează să înceapă un război, dar nu va ezita să apere țara.
Iranul şi Israelul au dus un război de 12 zile în iunie 2025, declanşat de un atac fără precedent israelian asupra instalaţiilor militare şi nucleare de pe teritoriul iranian. SUA s-au alăturat ofensivei aliatului lor israelian lovind trei situri nucleare în Iran.
Simbol al acestor tensiuni, autorităţile iraniene au instalat într-o piaţă din centrul Teheranului un panou uriaş antiamerican, arătând aparent un portavion pe cale să fie distrus.
"Cine seamănă vânt culege furtună", spune textul de pe acest panou tradus în engleză.
Deja slăbit de războiul din iunie 2025, Iranul a reprimat violent recentele manifestaţii de protest. Începute în decembrie de către comercianţi împotriva crizei economice, manifestaţiile de protest au luat amploare la 8 ianuarie, plasând Republica islamică în faţa celei mai mari provocări de la crearea sa în 1979.
Din acea zi, accesul la internet a fost blocat, iar iranienii rămân în continuare - în cea mai mare parte- izolaţi de restul lumii, a subliniat luni organizaţia neguvernamentală de supraveghere a securităţii cibernetice Netblocks, decizie vizând - potrivit acesteia - "mascarea amplorii represiunii sângeroase împotriva civililor".
În acest timp, "conturile regimului promovează naraţiunea oficială a Republicii islamice", adaugă Netblocks.
Ghidul suprem iranian, Ali Khamenei, a apărut ultima oară în public în 17 ianuarie, avertizând într-un discurs difuzat de televiziunea naţională că autorităţile "vor rupe spatele răzvrătiţilor".
Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), 5.848 de persoane au fost ucise în timpul manifestaţiilor de protest, dintre care 5.520 de manifestanţi, 77 de minori, 209 membri ai forţelor de securitate şi 42 de trecători.
Acest ONG afirmă că investighează alte 17.091 de posibile decese, în timp ce apărătorii drepturilor omului consideră că numărul victimelor ar putea fi mult mai mare decât miile de decese deja confirmate.
HRANA a raportat, de asemenea, arestarea a cel puţin 41.283 de persoane.
Autorităţile iraniene au făcut public primul lor bilanţ miercuri, care consemna 3.117 morţi, dintre care marea majoritatea - 2.427 - sunt - potrivit acestora - "martiri" - forţe de securitate sau trecători - şi nu "răzvrătiţi", aşa cum îi califică regimul pe manifestanţi.
Canalul de televiziune al opoziţiei Iran International, cu sediul în străinătate, afirmă la rândul său că peste 36.500 de persoane au fost ucise, citând în special documente clasificate şi surse de securitate.
În Liban, gruparea şiită pro-iraniană Hezbollah, care a ieşit slăbită în noiembrie 2024 de războiul sângeros cu Israelul, a organizat luni după-amiază adunări în mai multe regiuni în sprijinul Iranului "în faţa sabotajului şi a ameninţărilor americano-sioniste", la care se preconizează să susţină un discurs Naim Qassem, liderul grupării.
Ştiri video recomandate
