Matthew Karnitschnig, jurnalist Politico, despre Rusia şi Călin Georgescu: „Sper că România se va trezi”
Publicat acum 3 ore si 30 minute
Premierul elen Alexis Tsipras nu vrea ca FMI să participe la al treilea program de salvare a Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro, preferând ca responsabilitatea supravegherii adoptării reformelor economice să revină integral zonei euro, relatează Financial Times.
Tsipras a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei că a fost "nedumerit de atitudinea neconstructivă a Fondului în problemele fiscale şi financiare" şi a indicat că FMI ar trebui să decidă la începutul anului viitor să nu participe la al treilea program de susţinere, convenit în vară de Grecia cu zona euro.
"Credem că după şase ani de administrare a unei crize extraordinare, Europa are capacitatea instituţională de a trata cu succes problemele din interiorul său", a spus premierul elen.
Afirmaţia lui Tsipras ar putea nemulţumi guvernul german, care a insistat întotdeauna ca şi FMI să fie implicat.
Autorităţile de la Berlin apreciază experienţa FMI la fel de mult cum pune la îndoială fermitatea Comisiei Europene, notează Financial Times.
Tsipras riscă totodată să nemulţumească FMI, care este un susţinător puternic al restructurării datoriei publice a Greciei, în timp ce Germania şi alte ţări din zona euro se opun cu tărie reducerii acestora, chiar dacă premierul elen a apreciat sprijinul Fondului în această privinţă.
Tsipras a spus că guvernul său vrea să aplice măsurile prevăzute în programul de susţinere, obiectivul fiind recâştigarea suveranităţii şi renunţarea la monitorizarea din partea troicii creditorilor, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI.
"Cu cât vom scăpa mai repede de programul de salvare cu atât va fi mai bine pentru ţară. Dacă Grecia va finaliza prima evaluare din ianuarie, vom acoperi peste 70% din măsurile fiscale şi financiare din acord", a spus Tsipras.
Premierul şi-a exprimat încrederea că Grecia va ridica ultimele măsuri de control al capitalului până în luna martie şi va putea reveni la finanţarea de pe pieţele internaţionale înainte de sfârşitul anului 2016.
Guvernul condus de partidul Syriza a încheiat în iulie un al treilea program de susţinere financiară cu creditorii ţării, pentru a evita prăbuşirea sectorului bancar şi ieşirea din zona euro.
"Suntem de cinci ani într-un program de salvare. Este greu pentru o ţară din UE să îşi piardă suveranitatea o perioadă atât de lungă. Pentru a o recâştiga şi a scăpa de controlul troicii, trebuie să implementăm acordul. Este greu, dar mai bine decât oricare altă soluţie", a arătat Tsipras.
Succesul recapitalizării celor mai mari bănci din Grecia, cu participarea investitorilor privaţi, a mărit speranţele că economia elenă va reveni la creştere în a doua jumătate a anului 2016.
Parlamentul de la Atena a aprobat bugetul pe 2016 şi două legi pentru reforma fiscală şi reforma structurală, progrese apreciate de creditori.
Tsipras a recunoscut că un al treilea pachet de măsuri, care trebuie aprobat în ianuarie, include un pas dificil, reforma pensiilor.
Autorităţile din Grecia se opun solicitării FMI de reducere a pensiilor, argumentând că obiectivul anului viitor pentru reducerea deficitului fondului de pensii poate fi îndeplinit prin restricţionarea pensionărilor anticipate şi găsirea unor reduceri alternative ale cheltuielilor.
Oficialii FMI sunt sceptici şi în privinţa estimărilor elene de suplimentare a veniturilor bugetare în 2016 şi sunt îngrijoraţi că obiectivul unei creşteri economice zero în 2015 ar putea fi prea optimist.
FMI a suspendat creditarea Greciei din cauza îngrijorării legate de sustenabilitatea datoriei publice uriaşe, care ar urma să depăşească 190% din PIB în 2016.
Majoritatea statelor din zona euro resping reducerea valorii nominale a datoriilor Greciei, astfel că trebuie găsite alte soluţii, cum ar fi garantarea unui nivel scăzut al dobânzilor şi prelungirea termenelor de plată.
