FOTOREPORTAJ din mijlocul Vaticanului. Ce se întâmplă aceste momente în spatele uşilor închise

Astăzi, pe 12 martie are loc conclavul pentru alegerea următorului Papă. 115 cardinali se vor reuni la Roma, un eveniment în care se pun mari speranţe că va impulsiona economia suferindă a capitalei italiene. Marţi după-amiaza, atunci când uşile Capelei Sixtine se vor închide, va începe primul tur al scrutinului, care ar putea oferi avantaj pentru unul dintre principalii "favoriţi", citaţi în ultimele zile, şi anume cardinalul de Milano, Angelo Scola, cardinalul de Sao Paolo, Odilo Scherer, sau cardinalul din Quebec, Marc Ouellet.

Sau, dimpotrivă, ar putea apărea blocajul, în prezenţa unui număr egal de voturi şi insufient pentru a atinge pragul necesar de alegători. În acest caz, jocul va fi deschis "outsiderilor". Printre ei se regăsesc arhiepiscopul de Boston, Sean O'Malley, cardinalul ungar, Peter Erdö, austriacul Christoph Schönborn sau mexicanul Francesco Robles Ortega.

În vederea alegerii celui de-al 266-lea papă din istorie, sunt necesare faimoasele 77 de voturi, adică două treimi din sufragiile colegiului format din 115 alegători. Luni, cardinalii vor încheia "Congregaţiile Generale", reuniuni pregătitoare Conclavului, în care fiecare poate interveni pentru a evoca anumite probleme şi pentru a defini profilul dorit. Încă de la început, cu o săptămână în urmă, s-au ridicat întrebări cu privire la maniera de îmbunătăţire a guvernării Bisericii.

Luni după-amiază, personalul care asigură servirea şi logistica părinţilor din Conclav va depune jurământul să nu dezvăluie nimic, altfel fiind vizaţi de pedeapsa excomunicării. Cei aproximativ 5.000 de reprezentanţi media prezenţi în Piaţa Sfântul Petru transmit din ce în ce mai multe emisiuni speciale, discută între ei, căutând să povestească mici anecdote despre fostele conclavuri, în lipsa unei informaţii relavante. Cardinalii au oficiat mese, duminică, la Roma.

Ei nu au furnizat nicio informaţie, în pofida insistenţei presei. Angelo Scola, care era primul, luni, pe lista scurtă şi care ar putea să restituie Biserica Universală italienilor, după o perioadă intermediară poloneză şi germană de 35 de ani, a celebrat o mesă în Biserica Sfinţilor Apostoli, în centrul Romei.

"Dă-ne un păstor sfânt care să construiască Biserica", a spus el în timpul predicii, punând accent pe credibilitatea "mărturisirii". Acest arhiepiscop conservator, apărător al familiei tradiţionale, foarte apropiat de Benedict al XVI-lea, dar deschis către lume - el conduce o fundaţie şi o revistă, Oasis, dedicată dialogului cu islamul -, şi-a manifestat dorinţa ca viitorul papă "să meargă pe urmele marilor papi din ultimii 150 de ani" şi să asigure continuitatea.

Cardinalul de Boston, Sean O'Malley, cunoscut pentru acţiunea sa energică împotriva pedofiliei, a lansat, de asemenea, un îndemn la purificare prin mărturisire. "Oamenii părăsesc Biserica din numeroase motive, ignoranţă, experienţe negative, scandaluri, mediocritate spirituală", a spus el în cursul predicii.

Cardinalul Scherer a fost urmat de zeci de jurnalişti şi fotografi, dar nu a dezvăluit nimic, eschivându-se să ofere răspunsuri la întrebări cu privire la candidatura sa. Scherer, în vârstă de 63 de ani, un bărbat energic şi un administrator bun al imensei sale dioceze - cea mai mare de pe continentul latino-american - şi care a lucrat timp de şapte ani pentru Congregaţia Episcopilor, la Roma, ar fi preferatul vechii gărzi ai Curiei formate în jurul cardinalului Giovanni Battista Re.

La rândul său, cardinalul Ouellet a celebrat o mesă duminică, la Roma. El a prezidat, sub Benedict al XVI-lea, Congregaţia Episcopilor (un post sensibil şi esenţial) şi a lucrat timp îndelungat în America Latină. Conservator în privinţa refomei moravurilor, intrasigent cu privire la conţinutul credinţei, combativ pe terenul justiţiei sociale, el are un profil de tip "ratzingerian".