Fenomenul care a marcat al doilea tur de scrutin din Franța

Un francez din trei a refuzat să aleagă duminică între centristul Emmanuel Macron şi candidata extremei drepte Marine Le Pen, nivel record după 1969, având în vedere numărul mare de buletine de vot necompletate şi nivelul ridicat al absenteismului,relatează AFP.

Potrivit rezultatelor Ministerului de Interne, comunicate la ora 23:00 (21:00 GMT), care se refereau la peste 80 % dintre alegători, absenteismul a fost de 24,52 %, acest procent fiind mai ridicat decât în primul tur (22,63%) şi totodată cel mai mare înregistrat după alegerile prezidenţiale din 1969 (31,4 %).

În afară de nivelul ridicat de absenteism, ministerul a indicat un număr record de buletine de vot necompletate şi nule, depuse de 12 % dintre participanţi (faţă de 6,4% în 1969, recordul precedent) sau 9 % din totalul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Numărul lor atinsese pragul de doar 2% dintre cei înscrişi în primul tur al scrutinului.

"Rezultă deci că un francez din trei a preferat să nu aleagă între cei doi candidaţi. Este într-adevăr mult pentru nişte alegeri prezidenţiale', a constatat pentru AFP Anne Jadot, profesoară de ştiinţe Politice la Universitatea din Lorraine (estul ţării).

Este pentru prima oară după 1969 când rata de participare în al doilea tur al scrutinului este inferioară celei din primul tur.

"Prezenţa extremei drepte în turul al doilea nu a provocat supramobilizare în raport cu primul tur, contrar faţă de ceea ce s-a petrecut în 2002. Ea nu a avut efect de şoc pentru că prezenţa sa era aşteptată', subliniază Jadot.

În 2002, absenteismul atinsese un nivel record de 28,4 % în primul tur. Dar prezenţa în turul al doilea a lui Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen şi fondator al Frontului Naţional, mobilizase masiv alegătorii, provocând o reducere a absenteismului la 20,3 %.

În ceea ce priveşte voturile în alb sau nule, numărul lor creşte în mod obişnuit între cele două tururi, dar de această dată el a fost mai mult decât cvadruplu în contextul inedit al eliminării celor două mari partide de guvernământ în primul tur.

"Votul în alb este revendicat drept absenteism civic, ceea ce semnifică un ataşament faţă de exercitarea dreptului de vot, respingându-i totodată pe candidaţi', a estimat Anne Jadot.