Scandalul dintre turci și greci se ascute după mai multe săptămâni de impas diplomatic. Președintele Turciei, Recep Erdogan a cerut, miercuri, Greciei să „schimbe direcția” și să pună capăt militarizării insulelor din Marea Egee care au statut demilitarizat, avertizând în același timp că abordarea „calmă și rațională” a guvernului său nu trebuie interpretată drept un semn de slăbiciune, relatează Kathimerini.
Într-un interviu acordat publicației elene la întoarcerea de la Bișkek, Kîrgîzstan, unde a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, Erdogan a declarat că Turcia nu are ambiții teritoriale față de nicio țară, dar nu va permite nimănui să-i încalce drepturile.
„Turcia nu are ambiții asupra teritoriului nimănui, dar nu va permite nimănui să-i încalce propriile drepturi”, a spus Erdogan. El a cerut Greciei să-și abandoneze ceea ce a descris drept un „drum greșit” și să „respecte tratatele internaționale”.
„Ignorarea și încălcarea tratatelor internaționale nu vor fi în beneficiul nimănui”, a spus Erdogan. „Cine interpretează abordarea calmă și rațională a Turciei drept slăbiciune face o greșeală gravă”.
Erdogan a spus că Turcia face tot ce este necesar pentru îmbunătățirea relațiilor greco-turce pe baza bunei vecinătăți și a susținut că guvernul său a avut în mod constant o „atitudine constructivă”.
„Noi am fost partea constructivă”, a spus el. „Totuși, de cele mai multe ori, nu am văzut un răspuns pe măsura bunelor noastre intenții”.
Președintele turc a cerut în mod explicit Greciei să „schimbe direcția” și să „renunțe la militarizarea insulelor care au statut demilitarizat”, fără să detalieze ce măsuri concrete așteaptă de la guvernul elen.
El a invocat și istoria drept avertisment, spunând că aceasta ar trebui să le servească drept ghid celor dispuși să învețe din ea.
„Vom continua să lucrăm pentru pacea, securitatea și stabilitatea din regiunea noastră”, a spus el.
Grecia respinge interpretarea dată de Turcia tratatelor, susținând că acestea nu impun un regim general de demilitarizare a insulelor din Marea Egee și că își păstrează dreptul de a-și apăra teritoriul în conformitate cu dreptul internațional.
Relațiile greco-turce au înghețat din nou după o perioadă de destindere
Grecia și Turcia au avut din punct de vedere istoric relații diplomatice marcate de tensiuni și probleme teritoriale. În ultimii ani, conflictul s-a concentrat mai ales pe disputa din Mediterana unde există o constantă „suprapunere” a suveranității celor două state.
Noul scandal a început după ce Turcia a anunțat că-și desemnează două parcuri maritime în nord-estul Mării Egee, dar și că va adera din nou la mai vechea și disputata teorie a „zonelor gri” în regiune, o teorie juridică prin care guvernul turc afirmă că suveranitatea maritimă decurge doar din proprietatea asupra a ceea ce numește „insule majore”, adică teritoriile desemnate astfel prin tratatele de la Lausanne (1923; prin care Grecia a obținut majoritatea insulelor din Egee) și Paris (1947; prin care au fost transferate Insulele Dodecaneze de la Italia la Grecia).
Pentru că nici cele două tratate, dar nici convenția turco-italiană din 1932 (care stabilea frontierele turco-italiene în perioada în care Insulele Dodecaneze aparțineau statului italian) nu stabileau explicit insulele mici ca aparținând unui anume actor statal, Turcia consideră că acestea nu sunt revendicate suveran oficial și că ele sunt, de fapt, „forme geografice a căror apartenență nu a fost stabilită prin acorduri internaționale”.
Turcia readuce frecvent în discuție teoria „zonelor gri” pentru a bloca politici interne ale Greciei, iar armata turcă trimite în mod regulat avioane de luptă și drone deasupra acestor insule și insulițe grecești locuite. Deoarece guvernul turc consideră că suveranitatea asupra lor nu a fost stabilită, susține că spațiul aerian din jur este internațional, nu grec.
Acum, Turcia acuză Grecia că aduce trupe și armament pe aceste insule văzute ca aparținând de „zona gri”, fapt pe care-l consideră o încălcare a legii internaționale. De celalată parte, grecii spun că acțiunile lor sunt justificate pentru că sunt suverani în insulele din Egee.
Represalii
O întâlnire între prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, și Recep Erdogan, la Adunarea Generală a ONU de la New York de luna viitoare, este considerată acum foarte puțin probabilă. Aceeași evaluare este valabilă și pentru o posibilă întâlnire între miniștrii de externe ai celor două țări.
Grecia ar urma, de asemenea, să adopte o poziție mai dură în chestiunile care privesc relațiile dintre UE și Turcia. Pe lângă excluderea Turciei din programul SAFE, ministrul grec de externe, George Gerapetritis, ar urma să-i informeze pe omologii săi, la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE, despre parcurile maritime desemnate de Turcia.
Grecia ar urma să se opună progreselor în chestiuni de interes major pentru Turcia, printre care modernizarea uniunii vamale, liberalizarea vizelor și rolul Turciei de centru energetic care leagă Europa de Caucazul de Sud și Asia Centrală.
Oficialii greci spun, de asemenea, că printre opțiunile luate în calcul se numără și posibila extindere la 12 mile marine a apelor teritoriale la sud de Creta, despre care am precizat că ar fi văzută de turci drept un casus belli. Grecia indică și o creștere recentă a încălcărilor spațiului său aerian și a nerespectării regulilor de trafic aerian de către avioane și drone turcești.
