Două asociaţii cer ca Ziua Republicii Moldova să devină sărbătoare legală şi în România

Ziua naţională a Republicii Moldova, 27 august, a fost sărbătorită şi la Bucureşti, duminică, de un grup de circa 20 de oameni adunaţi în faţa ambasadei moldovene, unde au ciocnit un pahar de şampanie şi au prezentat o petiţie în care cer ca această zi să devină sărbătoare legală şi în România, informează Mediafax.

Manifestarea a fost organizată de două asociaţii care militează pentru unirea României şi Republicii Moldova - Grupul informal de gândire şi de acţiune "România Vie", fondat de un grup din Bucureşti, dar având membri şi din alte oraşe ale ţării, şi Platforma Civică Acţiunea 2012, care grupează circa 30 de organizaţii de pe ambele maluri ale Prutului.

Aceste asociaţii semnează o petiţie, pe care o vor depune luni la Camera Deputaţilor, în care cer ca data de 27 august - Ziua naţională a Republicii Moldova - să devină sărbătoare legală şi în România.

În Republica Moldova, pe 27 august se sărbătoreşte adoptarea Declaraţiei de Independenţă faţă de Uniunea Sovietică din 1991. La aceeaşi dată în 1989 s-a ţinut Marea Adunare Naţională la Chişinău, în care s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină.

La eveniment a luat parte şi Alexandru Surcel, membru fondator al Grupului informal de gândire şi de acţiune "România Vie", şi George Simion, coordonatorul Platformei Civice Acţiunea 2012.

Surcel, care a împărţit petiţii jurnaliştilor prezenţi, purta o ie cu chimir la brâu, iar ceilalţi erau îmbrăcaţi majoritatea elegant. Ei au avut permisiunea ambasadei pentru această manifestare şi au putut staţiona pe trotuarul din faţa sediului.

În petiţie se spune că 27 august este "o dată relevantă nu numai strict pentru basarabeni, ci pentru întreaga naţiune română".

"Anul revoluţionar 1989 nu a început pentru români nici cu manifestările de la Timişoara din 13 - 15 decembrie, transformate în revoltă în 16 decembrie, şi nici cu manifestările din Iaşi care chemau la o demonstraţie împotriva regimului comunist în 14 decembrie. Revoluţia română a început de fapt la Chişinău, în data de 21 martie 1989, când a avut loc o primă manifestaţie la care s-a cerut adoptarea ca limbă oficială a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a limbii române, scrisă cu grafie latină", scrie în petiţie.

"După 45 de ani de ocupaţie sovietică neîntreruptă şi de presiune «moldovenistă» neîngrădită, apariţia unei astfel de revendicări era aproape un miracol. (...) Începând cu acel final de martie, duminică de duminică, demonstraţiile s-au ţinut lanţ, crescând în intensitate. În cele din urmă, la 27 August 1989 a fost convocată prima Mare Adunare Naţională (...)", se mai spune în textul petiţiei.

Amintind de evenimentele istorice care au urmat, iniţiatorii petiţiei mai spun că "27 August rămâne o dată cheie în parcursul istoric al naţiunii române, când o parte importantă a acestei naţiuni a început să-şi regăsească identitatea furată, a dat semnalul trezirii pentru întreaga naţiune şi şi-a câştigat independenţa care, fie ea şi fragilă, rămâne un important progres politic".

"Adoptarea datei de 27 August ca sărbătoare legală în România ar putea reprezenta un semnal important de solidaritate cu Moldova, într-un moment de răscruce al patriei-soră şi al naţiunii române în ansamblul său", conchid iniţiatorii demersului.