Observându-l pe Breivik de la începutul procesului, pe 16 aprilie, Torgeir Husby şi Synne Soerheim au repetat că extremistul de dreapta, judecat pentru uciderea a 77 de persoane, prezintă "deliruri" caracteristice unei schizofrenii.
"El crede că ne va salva pe toţi într-o luptă între Bine şi Rău. În această luptă, el crede că are o responsabilitate şi o misiune care constă în a decide asupra dreptului de viaţă şi de moarte", a declarat Soerheim.
"Această responsabilitate îşi află originea într-o poziţie proeminentă în cadrul unei organizaţii care nu există", a adăugat ea, referindu-se la rolul de "comandor" pe care şi-l asumă Breivik într-o grupare, Cavalerii Templieri, căreia poliţia nu a reuşit să îi dovedească existenţa.
Pe baza unui mandat din partea justiţiei, Torgeir Husby şi Synne Soerheim l-au diagnosticat pe Breivik cu o "schizofrenie paranoidă", în noiembrie, în urma unui număr de 13 întâlniri cu el, încă una cu mama sa şi a înregistrărilor audierilor la poliţie.
Concluzia lor a produs la vremea respectivă un val de indignare în rândul norvegienilor, având în vedere pregătirea îndelungată şi minuţioasă a atacurilor, şi a fost contrazisă, între timp, de către o altă expertiză oficială, care a depistat o tulburare de natură narcisistă a personalităţii, dar fără vreun semn de psihoză.
Pe 22 iulie, Breivik a deschis focul asupra unor tineri laburişti care participau la o tabără de vară pe Insula Utoya şi a ucis 69 de persoane, majoritatea adolescenţi. Anterior, el a detonat o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo, omorând alte opt persoane.
Judecătorii sunt cei care vor tranşa problema sănătăţii mentale a extremistului, în vârstă de 33 de ani, prin verdictul lor, aşteptat pe 22 iulie sau 24 august.
Dacă este găsit iresponsabil penal, Breivik riscă internarea într-o instituţie psihiatrică, posibil pe viaţă. Dacă este găsit responsabil, el riscă 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.
