Rusia se aşteaptă ca după realegerea sa, preşedintele american, Barack Obama, să arate mai multă flexibilitate şi să ia în calcul şi opiniile Rusiei sau a celorlalte state, privind amplasarea scutului defensiv.
În martie, Obama a fost surprins spunând-i preşedintelui rus de atunci, Dmitry Medvedev, "că va da dovadă de mai multă flexibilitate" după alegerile din noiembrie.
Cele două super puteri mondiale se află pe poziţii divergente vis-a-vis de fortificaţiile NATO din Europa de sud-est. Rusia se teme că sistemul anti-rachetă reprezintă o ameninţare la propria securitate naţională, în vreme ce SUA dă asigurări că nu va fi vorba de aşa ceva, dar nici nu oferă vreo garanţie în acest sens.
"Nu credem nici un cuvânt din declaraţiile americane referitoare la scutul anti-rachetă. Mikhail Gorbachov (fostul preşedinte URSS) a crezut în cuvinte, dar noi suntem băieţii răi, nu credem în vorbe", a spus răspicat Rogozin, cel care este însărcinat, printre altele, şi cu industria de apărare rusă.
Statele Unite îşi menţin poziţia şi susţin că nu pot oferi nicio garanţie legală din cauza unui atac imprevizibil, care ar putea veni din partea Iranului.
"Nu are nimic de-a face cu Rusia. Nu putem constrânge forţele noastre militare în faţa unei ameninţări, deoarece aceasta este o variabilă şi nu o constantă. Trebuie să protejăm cetăţenii noştri şi nu vom precupeţi niciun efort în această privinţă", a declarat pentru Interfax, amasadorul american de la Moscova, Michael McFaul.
Conform diplomatului american garanţiile legale sunt cu totul altceva decât "transparenţa, cooperarea şi încrederea". Acestea din urmă pot exista fără semnarea unor tratate.
McFaul s-a declarat optimist şi speră că problema scutului anti-rachetă nu va mai reprezenta o barieră în calea relaţiilor bilaterale dintre Rusia şi SUA.
