1 - Rolul Curţii Constituţionale: instanţa nu va mai putea examina legile adoptate de Parlament pentru modificarea Constituţiei decât ca formă, nu pe fond.
De asemenea, Curtea Constituţională nu mai are dreptul să se raporteze la deciziile luate înainte de intrarea în vigoare a noii Constituţii, practic înainte de 1 ianuarie 2012. Astfel, instanţa constituţională va renunţa la 22 de ani de jurisprudenţă.
2 - Rolul preşedintelui ţării: trebuie să promulge modificările aduse Constituţiei. Poate refuza acest lucru doar pe baza unor argumente privind forma.
3 - Familia: familia reprezintă entitatea formată prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, cu sau fără copil. Legea, considerată prea restrictivă, fusese respinsă de Curtea Constituţională.
4 - Educaţia superioară: amendamentul introduce în Constituţie contractele cu studenţii, care, dacă beneficiază de locuri subvenţionate de stat, trebuie să rămână în Ungaria după obţinerea diplomei.
5 - Autorităţile locale au dreptul să evacueze din locuri publice persoanele fără domiciliu fix. Curtea Constituţională anulase această lege, considerând că încălca principiul demnităţii umane.
6 - Religii: Parlamentul, nu justiţia, are sarcina recunoaşterii sau nu a religiilor.
7 - Alegeri: campania electorală va fi scurtată şi limitată doar la televiziunile publice, finanţate din bugetul de stat, gestionat de Guvern.
8 - Justiţie: preşedintele Oficiului naţional al justiţiei (OBH) va avea dreptul să decidă mutarea proceselor oriunde în ţară.
Parlamentul Ungariei a adoptat luni controversatul proiect de modificare a Constituţiei, în pofida criticilor formulate de opoziţie, de Consiliul Europei şi de Uniunea Europeană.
Amendamentele au fost adoptate cu 265 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 33 de abţineri.
Sâmbătă, Uniunea Europeană a atras atenţia Ungariei că planul de modificare a Constituţiei riscă să încalce principiile statului de drept, recomandând sesizarea Comisiei de la Veneţia.
La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, îi ceruse vineri premierului Viktor Orban, într-o conversaţie telefonică, să rezolve preocupările privind statul de drept, înaintea votului din Parlament.
Criticii susţin că Guvernul conservator ungar încearcă, prin modificarea Constituţiei, să intensifice controlul asupra unor instituţii-cheie - Banca centrală, Curtea constituţională şi structurile care monitorizează mass-media. La originea iniţiativei se află partidul de guvernământ, Fidesz, care are o majoritate de două-treimi în Parlament.
