Decizia a fost luată la sfârşitul săptămânii trecute cu ocazia adunării episcopilor armeni, reuniţi în plen la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, pentru prima dată din 1651, informează pravoslavie.ru, citată de Agerpres.
Ultima canonizare decisă de Biserica Armeniei a avut loc în secolul al XVII-lea.
Preşedintele armean Serj Sarkisian a salutat hotărârea, considerând că aceasta este „cea mai importantă iniţiativă" a Bisericii Armeniei.
„În apropierea împlinirii a 100 de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman, întregul nostru popor spune un «Nu» hotărât crimelor împotriva umanităţii. Este datoria noastră faţă de înaintaşii noştri, victime nevinovate, şi faţă de întreaga umanitate ca pe viitor un astfel de genocid să nu se mai repete”, a declarat Sarkisian.
La 24 aprilie 1915, cei mai buni reprezentanţi ai intelectualităţii armene - scriitori, profesori, medici, preoţi - au fost închişi în închisorile Imperiului Otoman şi apoi ucişi.
În total, au murit 1.500.000 de armeni, adică aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă.
Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, catalogată de autorităţi drept „inamic intern", a fost constrânsă să plece în exil în deşertul Mesopotamiei. Numeroşi armeni au fost ucişi pe drum sau în tabere de refugiaţi.
De atunci, poporul armean luptă pentru recunoaşterea şi condamnarea internaţională a genocidului.
Până acum, mai multe ţări au recunoscut oficial crimele comise împotriva armenilor între 1915 şi 1917, între care Belgia, Canada, Polonia, Rusia, Elveţia, Franţa. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987.
Anul acesta, pe 24 aprilie, când s-au împlinit 98 de ani de la producerea genocidului, Biserica Apostolică Armeană a cerut Turciei recunoaşterea acestuia, restituirea bisericilor armene şi a proprietăţilor ce au aparţinut acestora şi să despăgubească poporul armean pentru pierderile pricinuite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
„În 1915, 1,5 milioane de armeni au fost victime ale genocidului, iar cei care au scăpat de masacru şi-au găsit refugiu în diferite colţuri ale lumii - în Armenia de Est (atunci parte a Imperiului Rus), în Siria, în Liban, în alte ţări. Odată cu proprietăţile lor, armenii şi-au pierdut bisericile, locurile sfinte. Ele au fost luate de Turcia sub pretextul de «proprietăţi abandonate»”, precizau într-o declaraţie comună cei doi patriarhi armeni - Catolicosul tuturor armenilor, Karekin al II-lea, şi Catolicosul Aram, patriarh al Bisericii Armene în Cilicia (Liban).
Turcia nu acceptă însă ca evenimentele tragice ce au avut loc la începutul secolului trecut în estul Anatoliei să fie catalogate drept genocid, Ankara vorbind de represalii împotriva unui popor care s-a aliat cu „duşmanul rus" în Primul Război Mondial.
De asemenea, Ankara susţine că cifra de 1,5 milioane este exagerată şi că numărul victimelor este de ordinul zecilor de mii.
Actualul guvern de la Ankara, condus de Recep Tayyip Erdogan, refuză să califice drept genocid masacrele comise în 1915 şi denunţă toate statele care adoptă legislaţii ce prevăd sancţiuni pentru negarea caracterului de genocid al crimelor de acum aproape 100 de ani.
