International Air Transport Association estimează că liniile aeriene pierd 200 de milioane de dolari pe zi din cauza blocajului, care a propagat încă din primele momente situaţii de haos cu mult în afara spaţiului aerian european.
Exportatorii africani de flori şi legume către pieţele europene, companiile a căror activitate depinde de livrări la termen din întreaga lume sau organizatorii de evenimente sunt doar câteva exemple de sectoare afectate sever de criza zborurilor.
Economiştii spun că nu şi-au schimbat până acum modelele de predicţie pentru creşterea economică a Europei, în speranţa că serviciile de transport aerian vor reveni la normal în această săptămână. Însă un scenariu de stres, în care se presupune că norul de cenuşă ar persista deasupra continentului pentru câteva luni, arată că scăderea veniturilor din transporturi aeriene şi turism ar putea reduce creşterea economică din regiuen cu 1-2 puncte procentuale.
Creşterea economică a Europei este estimată la 1-1,5% pentru acest an.
"Asta ar însemna că multe ţări europene nu ar mai înregistra creştere în acest an. Ar strivi, practic, relansarea economică. Însă problema este că e incredibil de greu de prezis ce se va întâmpla. Nici măcar geologii nu ne pot spune nimic", a declarat Vanessa Rossi, senior economic fellow la Chatham House şi autoarea scenariului amintit.
Situaţia este un exemplu perfect al aşa-numitelor evenimente "lebădă neagră" - incidente complet neaşteptate cu un impact la scară largă, imposibil de anticipat, cu consecinţe extrem de dificil de previzionat odată ce are loc.
Călătoriile aeriene şi turismul generează circa 5% din Produsul Intern Brut global, adică circa 3.000 de miliarde de dolari, Europa fiind responsabilă pentru o treime din acest volum, majoritatea traficului având loc în lunile de vară.
Continentul european nu va pierde toată "felia", însă Rossi estimează că o criză prelungită a norilor de cenuşă ar provoca pierderi de 5-10 miliarde de dolari pe săptămână în sectoarele de profil.
Impactul total la nivelul întregii economii europene va fi însă probabil mult mai mare, deoarece scenariul vizează situaţia din sectorul călătoriilor şi turismului fără a urmări problema transporturilor de mărfuri.
Analiştii estimează că, deşi majoritatea mărfurilor şi bunurilor sunt transportate, la nivel mondial, maritim sau terestru, 40% din valoarea acestor transporturi este generată de avioane.
Marii operatori de transporturi aeriene de marfă au anunţat că livrează "ce se poate" pe cale terestră şi că încearcă să elaboreze planuri de urgenţă care implică mai multe zboruri pe rutele sudice ale Europei, însă au subliniat că activitatea este afectată sever, iar timpii de livrare au foarte mult de suferit.
Companiile farmaceutice utilizează intens transporturile pe calea aerului, însă acestea au anunţat vineri că dispun de suficientă marfă pe inventar pentru a evita o criză pe termen scurt.
Importurile de produse high-tech din Asia în Statele Unite au fost transferate la zboruri pe deasupra Oceanului Pacific, deci nu for fi afectate, însă companiile europene din acest sector vor avea probleme serioase.
În industria alimentară, majoritatea produselor sunt transportate pe mare, însă unele produse mai scumpe, precum whiskey-urile scoţiene de calitate care se vând cu sute de dolari sticla în China sau Japonia, nu mai pot fi livrate.
Totodată, economiile africane deja fragile ar putea intra în colaps dacă transporturile vitale de flori şi fructe către pieţele europene nu ajung la destinaţie.
Majoritatea companiilor de transport aerian nu sunt asigurate pentru o astfel de situaţie, însă Munich Re a anunţat vineri că ar putea introduce în ofertă poliţe de daune pentru anulări de zboruri dacă piaţa va cere astfel de produse.
Antena3.ro
