Guvernele şi instituţiile financiare au revizuit în scădere estimările pentru creşterea economică a Poloniei, Cehiei, Ungariei şi a altor state, dar analiştii spun că oficialii nu au luat în considerare scenariile cele mai pesimiste, în condiţiile în care noile semnale negative din Rusia este improbabil să ajute, scrie Reuters.
Perspectivele referitoare la temperarea creşterii economice şi la scăderea dobânzilor cheie au speriat, de asemenea, investitorii şi au accentuat o vânzare masivâ pe pieţe, ce fusese susţinută de creşterea rapidă din sectorul serviciilor şi al producţiei industriale ieftine din regiune.
In Polonia, cel mai mare dintre statele noi membre ale Uniunii Europene (UE), ministrul de Finanţe Jacek Rostowski a spus anul trecut ca este "imun" la criză. Rostowski a menţinut o estimare de creştere de 4,6-5%, chiar dacă problemele economice au subminat principala regiune de exporturi, zona euro.
De atunci, guvernul a revizuit în scădere cifrele, la un scenariu mai pesimist, de 1,7%. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a prezentat, însa, o estimare de 1,5%.
Cei mai mulţi dintre economişti sunt optimişti, mai ales în ceea ce priveşte perspectivele pentru Cehia, Ungaria şi România.
"Ne confruntăm cu un risc foarte accentuat ca toate economiile din regiune să se confrunte cu o recesiune", a spus un economist de la Wood & Company, Raffaella Tenconi, care a adăugat că "va fi un an oribil".
In ceea ce priveşte estimările optimiste, există mai multe elemente în joc, de la incapacitatea de a înţelege viteza crizei până la dorinţa unor instituţii de a-şi salva imaginea prin reduceri treptate, mai degrabă decât prin a tăia brusc trei sau patru puncte procentuale.
Dacă aceasta a fost, însă, o tendinţă a guvernelor şi a băncilor centrale, acum pare a fi pe cale de dispariţie, în condiţiile în care companiile străine care deţin majoritatea industriei din regiune au concediat mii de salariaţi şi au tăiat orele de muncă.
Analiştii cred că aceasta va duce la cicluri negative, care a determină o comprimare şi mai adâncă a creşterii. Problemele tot mai accentuate ar putea crea neconcordanţe grave cu politica, afectând veniturile bugetare şi urcând cheltuielile sociale.
Speriate de problemele din trecut legate de datoria străină ridicată, guvernele nu se simt în stare să găsească o cale de ieşire din criză cum au facut vecinii lor occidentali, în condiţiile în care riscurile creditării sunt accentuate de fluctuaţiile valutare din ultimele luni.
Criza credtelor a forţat investitorii să îşi retragă investiţiile din pieţele emergente. Pe de altă parte, deşii unii indicatori par a arăta că viteza scăderii pare a scădea, datele arată că, de exemplu în sectorul auto situaţia se va înrăutăţi. De asemenea, cehii au anunţat că deficitul lor s-ar putea dubla, pentru a trece de plafonul UE de 3 procente, în vreme ce Bruxelles apreciază că România ar putea ajunge la 7,5%.
Antena3.ro
