Situaţia Greciei devine din ce în ce mai tensionată pe scena financiară europeană. În urma negocierilor de la Bruxelles nu s-a ajuns la niciun acord între Grecia şi creditorii externi. Există diferenţe majore de opinie între cele două părţi, spun negociatorii.
Grecia s-a oferit să crească taxele pentru bogaţi şi pentru firme, dar creditorii cer reforme suplimentare.
Guvernul elen le reproşează instituţiilor financiare internaţionale că pun mai multă presiune pe Grecia decât au pus pe celalelate ţări aflate în aceeaşi situaţie, precum Irlanda sau Portugalia. Lipsa unui acord înseamnă faliment imediat şi ieşirea din zona euro, ceea ce ar aduce cu sine grave repercusiuni asupra Europei şi asupra economiei mondiale, spun experţii.
Creditorii intenţionează prelungirea cu cinci luni a programului de salvare a Greciei şi furnizarea unor fonduri în valoare de 15,5 miliarde de euro însă liderii eleni şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI trebuie să cadă de acord asupra programului de reforme pentru deblocarea finanţării. Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro. În lipsa fondurilor, Grecia riscă să nu poată plăti FMI datorii de 1,54 miliarde de euro scadente pe 30 iunie.
Însă până la a se ajunge la un consens, LUNI grecii s-ar putea trezi cu banii blocaţi. Marile bănci europene, între care Credit Suisse şi UniCredit au avertizat că ziua de luni ar putea aduce restricţii asupra circulaţiei capitalului în Grecia, dacă nu se va ajunge la un acord.
În ultima săptămână, retragerile din depozitele bancilor elene au crescut la DOUA MILIARDE DE EURO, iar ritmul retragerilor zilnice s-a triplat dupa colapsul discutiilor cu creditorii. Suma retrasa in doar trei zile reprezinta 1,5% din depozitele in valoare de 133,6 miliarde de euro care figurau in conturile bancilor grecesti la finele lunii aprilie.
Criza elenă va afecta multe ţări din zonă, inclusiv România. Însă, preşedintele Klaus Iohannis prezent la intalnirea liderilor UE de la Bruxelles a preferat să nu comenteze prea mult situaţia.
Într-adevăr, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a recunoscut că problemele din Grecia ar putea influenţa situaţia băncilor cu capital grecesc, însă impactul va fi scăzut deoarece acestea sunt bănci româneşti cu capital grecesc, autorizate şi supravegheate de BNR
Totuşi, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's a avertizat că ar putea retrograda ratingurile mai multor ţări din regiune, printre care şi România, pe fondul crizei din Grecia. Costurile de împrumut ale României s-au majorat uşor, iar economiştii se aşteaptă şi la o creştere a volatilităţii cursului de schimb. Standard&Poor's estimează că în România şi în Serbia cota de piaţă a subsidiarelor băncilor elene este de aproximativ 15% din totalul activelor din sistemul financiar. În ţara noastră sunt prezente patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank.
