Criza financiară, monetară şi bancară din 2008 a început ca o problema de creditare subprime în SUA, în trimestrul II. În trimestrul III, s-a extins în vestul Europei, în trimestrul IV ajungând deja în Asia şi în Europa Centrală şi de Est. Lipsa lichidităţilor de pe piaţa financiară şi bancară şi scăderea valorilor acţiunilor pe piaţa bursieră sunt doar câteva din modurile de manifestare a crizei.
Pe piaţa bancară londoneză sunt anunţate reduceri de 34.000 de locuri de muncă în 2009, în contextul scăderii cererii pentru produsele bancare complexe. În Marea Britanie, şomajul a ajuns, în septembrie 2008, la cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani. În Anglia, inflaţia de 4,7% din august 2008 a atins maximul ultimilor 16 ani. În Irlanda, şomajul a urcat în august 2008 la 6,3%, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, iar economia Germaniei a intrat în recesiune.
Sectorul imobiliar, la pământ
În SUA, piaţa imobiliară a creditelor subprime s-a prăbuşit în 2008. Potrivit Fed, valoarea netă a sectorului imobiliar american a scăzut cu 2.000 miliarde dolari în trimestrul II din 2008, comparativ cu perioada similară din 2007. Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în octombrie 2008 pentru a cincea lună consecutiv. Preţurile terenurilor pentru construcţii au scăzut cu o treime în Anglia, iar în Spania, numărul locuinţelor vândute în trimestrul II din 2008 s-a redus cu 32%.
Piaţa bursieră, în cădere
În septembrie 2008 s-au volatilizat în total 4.000 miliarde dolari la Bursa din New York. Bursa din SUA a înregistrat cea mai gravă cădere de la crahul din 1987. Indicele Dow Jones Wilshire 5.000, al tuturor acţiunilor tranzacţionate pe piaţa bursieră americană, a scăzut cu 8,99%, respectiv 905 puncte, până la 9.160 puncte, prăbuşire care reprezintă o pierdere valorică de 1.100 de miliarde dolari SUA. Indicele Dow Jones a scăzut, în perioada iulie-septembrie 2008, cu 36%, iar indicele italian S&P/MIB a pierdut, în aceeaşi perioadă, 41% din valoare. Indicele MSCI World, calculat pentru acţiunile companiilor din 28 de ţări dezvoltate, a pierdut 36% în perioada menţionată. În ?săptămâna neagră?, 6-12 octombrie 2008, indicele Dow Jones a scăzut cu 18%.
Intervenţionism statal
Congresul american a votat planul de salvare propus de secretarul Fed, Henry Paulson, în valoare de 700 miliarde dolari, acordaţi în trei etape: 250, 100 şi 350 miliarde dolari. În 2008, Paulson a avut intervenţii esenţiale pe piaţa americană: achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns de către JP Morgan, salvarea societăţilor de investiţii imobiliare Fannie Mae şi Freddie Mac. Paulson a decis să nu ajute banca de investiţii Lehman Brothers, care a intrat în faliment.
Banca olandezo-belgiană Fortis a fost salvată de la faliment prin naţionalizare. Banca Hypo Real Estate a fost salvată de guvernul german, în parteneriat cu alte bănci comerciale, care i-au acordat un împrumut de urgenţă de 35 de miliarde euro. Guvernul islandez a naţionalizat trei bănci în încercarea de a stabiliza piaţa financiară.
"Oligarhii", loviţi de criză
Roman Abramovici a pierdut 20 miliarde dolari, Warren Buffet (CEO al Berckshire Hathaway) - 9,6 miliarde dolari, Larry Ellison (Oracle) - 6,6 miliarde dolari, Maurice Greenberg (fost CEO al AIG) - 6 miliarde dolari, Steve Bakmer (CEO Microsoft) - 4,8 miliarde dolari, John Bezos (deţine Amazon.com) - 4,2 miliarde dolari, Rupert Murdoch (deţine News Corp.) - 3,9 miliarde dolari, Silvio Berlusconi - 1,7 miliarde euro.
Citiţi articolul în Financiarul
Antena3.ro
