“Petrom (acţiunile – n.r.) este preferat de către investitorii de nişă, fonduri specializate. Petrom a fost şi continuă să fie un “issue” pentru fonduri specializate, nu pentru investitori “generalişti”, de talie mare”, a comentat telefonic Matthias Siller, investment manager EMEA Equities în cadrul Baring Asset Management Londra.
Întrebat în legatură cu un potenţial interes privind pachetul de acţiuni Petrom venit din partea unor jucători de talia Gazprom, Lukoil sau a altor companii petroliere, răspunsul expertului Barings a fost categoric: “Este imposibil. Companiile multinaţionale, indiferent de unde ar veni, Rusia, Statele Unite sau India, ar cumpăra acţiuni numai în cazul în care văd într-o asemenea achiziţie o investiţie strategică. La Petrom nu este cazul, din cauza pachetului OMV, care blochează orice astfel de demers. Deci, este exclus!”. OMV deţine din 2004 pachetul de control, de 51% din Petrom, companie care astăzi valoarează 5,63 miliarde de euro pe Bursa de la Bucureşti.
În 2009, compania petrolieră rusă Surguneftegas a cumpărat pachetul de 21% din actiunile companiei ungare MOL, deţinut de către OMV, proprietarul Petrom. Ruşii nu au reuşit să câştige însă şi controlul companiei din Ungaria, în condiţiile în care statul maghiar are cel mai important cuvânt de spus, pe care şi l-a exercitat prin lege în 2008 pentru a bloca preluarea MOL de către OMV.
Pachetul de 9,84% din Petrom, cea mai mare companie românească, ar putea fi scos la vanzare cel mai devreme în luna iulie printr-o ofertă publică secundară (SPO), operaţiune de pe urma căreia statul român se aşteaptă să încaseze minim o jumătate de miliard de euro. Prin această mutare, autorităţile de la Bucureşti speră să mai reducă din povara deficitului care apasă bugetul de stat, slăbit de criza economică, precum şi de reacţiile guvernamentale întarziate la realităţile de pe piaţă.
Ministerul Economiei deţine acum 20,6% din Petrom, iar un alt pachet de 20,1% este la Fondul Proprietatea, creat de stat pentru despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi de fostul regim communist şi cărora nu li se pot restitui în natură averile confiscate. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are 2,03% din Petrom, pachet obţinut în urma conversiei unor împrumuturi în acţiuni, iar alte 6% din companie sunt listate pe Bursa de la Bucureşti.
Baring Asset Management este o firmă internaţională de management a investiţiilor, care avea în administrare active de peste 51 mld. dolari la finele anului trecut. Barings este unul dintre pionierii industriei globale de profil, fiind la origine o bancă britanică de investiţii fondată în 1762. În cele peste două secole de existenţă, de numele Barings se leagă cea mai mare tranzacţie de vânzare de teren din istoria lumii – vânzarea statului Louisiana de către Franţa lui Napoleon către Statele Unite ale Americii, operaţiune intermediată de banca britanică de investiţii, bani pe care Napoleon i-a folosit în campaniile sale militare din Europa, inclusiv împotriva Angliei.
Banca Barings a intrat în colaps în 1995, când unul dintre traderii săi din Asia, prin investiţiile sale speculative, a produs o pierdere băncii de 1,3 mld. dolari, fraudă – record până la acea dată.
Ulterior, grupul financiar olandez ING a preluat banca Barings şi şi-a incorporat activele în cadrul subsidiarei ING Barings. ING Barings a fost alaturi de Credit First Boston, unul dintre consultanţii statului român la privatizarea Petrom din 2004, privatizare al cărei caştigator a fost grupul austriac OMV. Ulterior, ING a vândut pe bucăti activele fostei bănci britanice de investiţii, prestigiosul brand Barings, vechi de peste două secole, fiind acum păstrat doar de către Barings Asset Management, aflată acum in portofoliul gigantului american MassMutual, care are active în administrare de peste 448 mld. dolari la nivel global.
