Potrivit acestui sondaj, 55% dintre respondenti au o cunoastere foarte scazuta a cardurilor de debit, in timp ce in ceea ce priveste Internet bankingul procentul ajunge la 80%. Sondajul a fost realizat in perioada 8 iunie-23 iunie 2011 pe un esantion de 1.000 de persoane.
Evident, cu cat termenii sunt mai complicati, cu atat gradul lor de cunoastere este mai redus. De exemplu, 94% dintre respondenti nu stiu ce este scoringul (sistemul prin care banca evalueaza riscul clientului, capacitatea acestuia de a-si plati creditul), in timp ce 66% nu stiu ce este DAE (dobanda anuala efectiva-costul total al unui credit, care pe langa dobanda include si celelalte comisioane aferente unui credit). Situatia este insa si mai ingrijoratoare, in conditiile in care 21% din cei care utilizeaza produse bancare spun ca nu au citit deloc contractul, iar 36% spun ca l-au citit doar partial.
Romanii se arata de altfel neinteresati de produsele financiare. Peste 40% dintre respondentii la sondajul GFK au spus ca nu-i intereseaza deloc produsele bancare, iar in ceea ce priveste canalele de informare utilizate, 40% se bazeaza pe rude sau prieteni. Acest procent este depasit doar cu putin (42%) de informatiile venite pe canelele TV. Agentiile bancare sau site-urile bancilor au procente de doar 27% si, respectiv, 17%, in timp ce motoarele de cautare online se afla pe penultimul loc, cu 16%. Aproape 60% dintre romani nici nu compara ofertele la achizitia unui produs.
Lipsa de interes a romanilor chiar si pentru produsele financiare simple explica astfel de ce cand este vorba de investitii in actiuni sau fonduri mutuale, Romania este la mare distanta nu doar fata de pietele din Occident ci si fata de cele din regiune. Astfel, numarul investitorilor la Bursa de la Bucuresti este de sub 90.000, din care doar cateva mii tranzactioneaza in fiecare luna, in timp ce in Polonia, o tara cu o populatie dubla fata de cea a Romaniei, sunt peste 1,5 milioane de conturi. Similar, in fondurile mutuale poloneze si-au plasat banii peste 2,5 milioane de investitori, in timp ce in cele romanesti nu sunt nici 250.000.
Bancherii spun insa ca romanii nu au avut timp suficient sa asimileze cunostinte despre produsele financiare, in conditiile in care de-abia dupa 1990 a inceput sa se creioneze o piata financiar-bancara.
“Sistemul bancar s-a dezvoltat in ultimii 20 de ani aproape de la zero, deci educatia bancara nu a avut cand sa se produca. Eu nu tin minte sa fi invatat ceva la scoala despre dobanda de exemplu, asta spre deosebire de anii dintre cele doua razboaie mondiale, cand exista o materie numita aritmetica economica si se invatau notiuni legate de activitatea bancara. In cei 20 de ani nimeni nu si-a pus problema ca o sa ajungem la un moment dat sa avem consumatori care nu stiu exact ce consuma. Acum putem arata cu degetul, dar nu prea avem la cine. Bancile s-au ocupat sa creeze produse, dar de populatie nu s-a ocupat nimeni”, a precizat Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si seful CEC Bank.
ARB a inceput o campanie de educatie financiar-bancara a populatiei, dar reprezentantii bancherilor spun ca ar fi util ca in scoli sa fie introdusa si o materie pentru educarea viitorilor client. Radu Ghetea spune totodata ca lipsa de educatie financiara a fost o problema cu care s-au confruntat si celelalte tari.
“Nu cred ca s-a intamplat altfel in alte tari. La fel s-au dezvoltat sistemele bancare si in alte tari”, a mentionat Ghetea.
Brokerii spun la randul lor ca gradul redus de cunoastere a produselor financiare este o caracteristica la nivelul tarilor din Europa Centrala si de Est, in urma zecilor de ani de comunism, perioada in care nu exista o cultura a pietelor financiare.
“Ne lipseste un istoric, dar si experienta de viata. Faptul ca romanii au dat buzna la credite in 2006-2007 fara sa se gandeasca la riscuri arata cat de mic este gradul de intelegere a produselof financiare. Partea buna, daca pot sa o numesc asa, este ca generatiile viitoare vor invata totusi din experienta parintilor”, a precizat Adi Lupsan, directorul general adjunct al Intercapital Invest, una dintre societatile de brokeraj care lucreaza in special cu investitori de retail (persoane fizice).
Pentru atragerea romanilor la Bursa, brokerii spun ca un pas foarte importat il constituie vanzarile pe care statul intentioneaza sa le faca pe Bursa.
“Daca ne uitam la ce s-a intamplat in Polonia, vedem ca a fost o initiativa la nivel public de a transforma bursa intr-un instrument pentru micii investitori. Este suficient sa gandesti operatiunile foarte bine, pentru ca la Transgaz de exemplu au fost 12.000 de investitori care au subscris, la Transelectrica, 6.000, care au avut randamente pozitive in urmatoarele sase luni. Micul investitor e dispus sa invete din mers, nu din manuale, dar trebuie sa vii cu modele si baza aceasta ar creste rapid”, a subliniat Lupsan.
Statul a lansat un program de vanzari pe Bursa, cu scopul inclusiv de a creste masa investitorilor locali, dar la prima vanzare din acest program, care a vizat un pachet de 10% din OMV Petrom (SNP), a aratat ca nu este dispus sa ofere investitorilor mici un discount atractiv pentru a-I incuraja sa cumpere. Mai mult, ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat ca nici la vanzarile urmatoare, cele de la Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN), statul nu va vinde decat daca obtine “cel mai bun pret”.
