Villiam Fischer este unul dintre cei mai cunoscuţi medici din Slovacia. Specialistul în cardiologie a efectuat primul transplant de inimă în anul 1998, iar la un moment dat a candidat la funcţia de preşedinte al ţării. Însă, în februarie, familia unui pacient decedat l-a reclamat pe doctorul Fischer pentru că a luat mită 3.000 de dolari (2.700 de euro) pentru avansarea operaţiei. Avocaţii medicului au declarat că acesta va pleda vinovat. Cazul ilustrează problema corupţiei sistemice care nu afectează doar Slovacia, ci şi alte ţări din centrul şi estul Europei, notează The Economist.
În Letonia, chirurgul ortoped Valdis Zatlers a acceptat ceea ce a numit "plăţi de mulţumire" de la pacienţi fără a le declara autorităţilor. A primit o amendă de circa 400 de euro. Un studiu al Comisiei Europene efectuat în anul 2013 arăta că 28% dintre respondenţii din România şi 21% dintre cei din Lituania efectuaseră plăţi informale medicilor, comparativ cu media europeană de 5%.
Plăţile neoficiale "nu pot fi reduse la corupţie", afirmă Steven van de Walle, profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam care a studiat fenomenul sistemului medical din România. "Foarte adesea, cetăţenii consideră logice aceste plăţi. Oamenii vor să plătească pentru sănătate", explică specialistul.
În România, medicii rezidenţi din spitalele publice au salarii de doar 200 de euro, iar medicii specialişti câştigă 500 de euro, aminteşte The Economist. "Poate deloc surprinzător, 7.000 de medici români - 30% dintre doctorii ţării - au emigrat în perioada 2011 - 2013", subliniază revista britanică.
