"Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarele nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 căutăm fel de fel de demersuri (precum cumpărarea de la furnizori sau exploatarea de zăcăminte în alte state - n.r.)", a declarat joi Sorin Găman, director în Ministerul Economiei.
Potrivit lui Găman, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie la Bucureşti va avea loc o întâlnire mixtă româno-kazahă în care se va discuta posibilitatea ca România să achiziţioneze uraniu din ţara de la Marea Caspică.
"Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reactoarele 3 şi 4 este destul de apăsătoare", a afirmat directorul general Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa.
CNU are ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor de uraniu din România. Rezervele naţionale de uraniu sunt considerate secret de stat şi nu pot fi făcute publice.
Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, caută noi acţionari pentru continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiect.
De proiect s-au arătat interesate mai multe companii din Japonia, China, Coreea şi SUA.
Unităţile nucleare 3 şi 4 vor avea o putere instalată de 720 MW fiecare şi vor dubla capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă.
Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional.
