Iar in timp ce importurile s-au micsorat, productia de gaze de la intern a stagnat, ceea ce a facut ca totalul resurselor de gaze utilizate sa se micsoreze cu 9,2% comparativ cu perioada similara din 2013.
Mentionam ca o astfel de situatie reprezinta, practic, o continuare a trendului de anul trecut, atunci cand importurile s-au redus cu 50,8% fata de 2012, independenta energetica a crescut la 88% si resursele utilizate au scazut pe total (gaze de la intern si din import) cu 10,3%.
Si nu doar consumul de gaze a consemnat un recul, ci si cel de energie electrica. Potrivit INS, consumul final de energie electrica in economia nationala a fost de 20.908,1 milioane kwh, cu 1,4% mai mic fata de perioada corespunzatoare din 2013.
Cifrele de la Statistica arata o scadere a ponderii consumului de curent in economie de la 64,1%, la 60,2% si a consumului populatie de la 20,1% la 18,5%, dar o majorare a procentajului exporturilor de la 1,9% la 9%.
Structura consumului de energie electrica: ian.– mai 2013 vs ian. – mai 2014
Sursa: INS
Dar cu toate ca se observa o reducere a consumului de energie, ceea ce vadeste o economie inghetata, PIB-ul continua sa inregistreze o crestere semnificativa. Ba chiar premierul Ponta isi permite sa faca si glume pe aceasta tema: “INS ne-a spus ca a gresit, nu e 3,8% cresterea economia e chiar de 3,9%”.
Timp in care si economia Poloniei consemneaza un avans important, de 3,5%, dar aceasta consuma mai mult si nu mai putin gaz. In 1990, cele doua tari de marime comparabila – Polonia si Romania - importau o cantitate asemanatoare de gaz. In prezent, ei folosesc de patru ori mai mult gaz din import decat noi in conditiile in care au o intensitate energetica mai redusa.
Singura explicatie pentru care PIB-ul Romaniei se majoreaza, dar secventa economica pare a fi tot inghetata e data de fondurile europene - element ce cosmetizeaza indicatorii de performanta.
Bani care intra pe piata nu pe considerente economice, precum investitiile straine directe, ci pe criterii politice.
Din acest motiv si asigurarea impotriva riscul investitional - CDS-urile - se plaseaza la un nivel nenatural de redus, vadind pasivitatea investitorilor.
Si cand guvernul nu e interesat de atragerea de investitii, ci doar de fonduri UE, el executa exact ce-i spune finantatorul european, ghidandu-se dupa criteriile aberante pe care i le impune. De asta ii e totuna daca mediul economic capaciteaza investitii ce genereaza productie, profituri si impozite, ori daca suprataxeaza benzina si tigarile ca sa faca rost de cofinantarea pentru fondurile comunitare.
Ba chiar a doua metoda e mai comoda, fiindca guvernul nu are nevoie de politica economica. Ce conteaza daca astfel sunt satisfacute, mai ales, interesele UE, si nu ale Romaniei?!
