Pe componenta in lei, in august fata de iulie, doar creditarea populatiei a inregistrat un avans, de 1,9%, in timp ce finantarea firmelor a scazut cu 0,2%.
Pe componenta in valuta, la ambele categorii s-au consemnat scaderi lunare, cu 0,8% finantarea pentru populatie si cu 0,7% creditarea companiilor, reiese din datele BNR. In schimb, creditul guvernamental a crescut in luna august 2014 cu 1,6%.
Marile banci din Romania au declarat public, nu o data, inclusiv in perioada cea mai acuta a crizei, ca sunt dispuse sa continue sa finanteze economia romaneasca, cu conditia sa aiba proiecte credibile pe care sa le crediteze.
Si au dat si dau ca prim exemplu lucrarile de infrastructura, mai ales rutiera. In absenta acestora, sistemul bancar continua sa prefere sa imprumute statul.
Numai ca bancile nu pot finanta autostrazi decat daca acestea se construiesc in parteneriat public-privat. Cum functioneaza aceste parteneriate?
Autostrada este construita de catre un investitor privat care, ulterior, isi recupereaza costurile investitiei, plus profit, din incasarea de taxe de la utilizatorii autostrazii, prin concesionarea acesteia.
Lucrarile de constructie, iar ulterior cele de intretinere, sunt finantate de catre concesionar, care de regula face rost de bani prin credite bancare.
Riscurile investitionale sunt impartite intre concesionar si stat, in sensul in care concesionarul cere statului anumite garantii, legate de nivelul traficului pe respectiva autostrada, respectiv de veniturile pe care le poate incasa pe perioada concesiunii. Aceste garantii sunt cerute si de catre institutiile bancare care finanteaza proiectele.
Problema este ca statul roman – si am sa folosesc un eufemism - nu reuseste sa incheie in mod eficient parteneriate de tip public-privat.
Inca nu s-a reusit semnarea contractului pentru construirea autostrazii Comarnic-Brasov prin acest tip de parteneriat, iar palatele Victoria sau Cotroceni s-au contrat public dur pe aceasta tema.
S-a vorbit despre suspiciuni privind nereguli la atribuirea lucrarilor, care ar fi dus la retragerea din proiect a doua banci mari specializate in finantarea infrastructurii.
Mai mult, autoritatile romane au reusit sa elaboreze o lege a parteneriatului public-privat care contravine legii fundamentale.
In iulie, Curtea Constitutionala a decis ca este neconstitutional acel articol din lege care introduce posibilitatea modificarii unilaterale sau a rezilierii contractului de catre partenerul public, adica de catre stat.
Chiar daca respectivul articol n-ar fi fost neconstitutional, intrebarea logica ar fi fost: Ce banca ar risca sa finanteze un proiect bazat pe un contract care poate fi reziliat atat de usor de catre beneficiar?
