Potrivit datelor prezentate de economistul sef al BNR, Valentin Lazea, la o conferinta sustinuta la Institutul Bancar Roman, lucratorii romani din Italia se plaseaza pe primul loc in topul remiterilor, cu 925 milioane de euro (fata de 900 in 2012), fiind urmati de cei din Germania – 595 (491) si de cei din Statele Unite – 460 (593).
Marea surpriza pare a fi oferita de muncitorii din Spania, care s-au plasat pe locul doi in clasament dupa Italia in intervalul 2005 - 2010, dar care in 2013 n-au trimis decat 393 milioane de euro, fata de jumatate de miliard in 2012.
Totusi, Spania e un stat cu un somaj extrem de ridicat, asa ca e firesc sa apeleze mai putin la serviciile romanilor sau sa-i plateasca mai prost. In tara iberica ultimele date indica o rata a somajului de 25,1%, foarte apropiata de cel mai ridicat nivel din UE, vazut in Grecia (26,5%).
Urmatoarele state de unde trimit romanii bani catre copiii si batranii ramasi acasa sunt: Elvetia (252 milioane de euro), Franta (250), Marea Britanie (224), Ungaria (128), Austria (111), Grecia (75), Turcia (35) si Irlanda (20). Ceea ce face ca banii remisi din principalele 12 tari unde muncesc romanii sa ajunga la 3,488 miliarde euro, cu un sfert mai mult decat investitiile straine directe de anul trecut.
Totalul intrarilor de bani in Romania s-a situat, in 2013, la 4,23 miliarde euro, incluzand transferuri de la lucratori si de la alte persoane plecate in strainatate, in scadere de la 4,55 miliarde euro in 2012.
Iar Valentin Lazea atrage atentia ca romanii care au migrat la munca in strainatate au profil diferit.
Cei din zona meridionala - Spania, Italia, Portugalia, Grecia - sunt mai putin calificati si trimit sume mai mici, fiindca salariile lor sunt mai reduse, chiar daca ei sunt mai multi.
Romanii din Germania, Franta si Marea Britanie au un grad de instruire mai inalt si remit ceva mai multi bani.
A treia grupa e constituita de romanii din Statele Unite si Canada. Ei sunt foarte bine calificati, ceea ce face ca "putini romani, dar bine platiti din SUA”, sa trimita sume mai mari de bani „decat migrantii multi din Spania, dar mai prost platiti", subliniaza economistul-sef al BNR.
Potrivit datelor Institutului National de Statistica numarul emigrantilor se plaseaza in jurul nivelului de 2,5 milioane, fata de numai un miliard in 2002. Iar aceasta problematica a facut obiectul preocuparilor FMI. Seful misiunii Fondului, Jeffrey Franks, a spus: "Sunt multi romani care nu sunt activi pe piata din Romania, multi oameni tineri. E nevoie sa-i aduceti inapoi".
Din pacate insa, in loc sa fie constienti de deserviciul facut tarii plin plecarea acestor lucratori, oamenii politici s-au apucat sa se laude cu exodul populatiei..
Ministrul Muncii, Marian Sarbu, zicea, de pilda, ca echilibrarea balantei comerciale pe seama banilor castigati de romani in strainatate reprezinta un beneficiu minor pe langa avantajele sociale.
Vreme in care pentru conducatorii polonezi „social” insemna sa favorizeze mediul de afaceri pentru a-l face capabil sa atraga cat mai multi investitori straini, care sa creeze locuri de munca, nu sa trimita forta de munca dupa intreprinzatori, la ei acasa.
Mediu care in Romania e, desigur, neprietenos nu doar cu investitiile strainilor, ci si cu cele ale romanilor.
Si cu cat micii nostri oameni de afaceri au mai mult impresia ca totul ii impiedica la nivelul legislatiei economice, ingroasa si ei randurile emigrantilor. Asa se explica marirea varstei emigrantilor. Ei mai intai au incercat sa faca ceva in Romania.
Din nefericire, in strainatate, nu vor incerca sa faca vreo afacere, ci vor ramane cu mentalitate de sluga pe care le-a inoculat-o mediul din Romania, alaturandu-se altor 2,5 milioane de conationali care contribuie in cea mai mare parte la PIB-urile altora, si trimit “firimituri” la ei in tara.
Iar principalul motiv pentru care mediu de afaceri e ostil are legatura cu faptul ca politicienii nu vor sa-si vada afacerile de partid si de stat stricate de investitori veniti de aiurea care pretind tratament egal cu cei care au negociat cu ei intrarea pe piata.
N-are decat sa migreze intreaga populatie - individ cu individ - dupa investitorii care refuza sa plateasca „taxa de protectie”, cu riscul ca Romania sa piarda PIB.
