Acestea sunt insa cursurile surprinse de banca centrala in jurul pranzului. Daca luam in calcul un nivel maxim de 4,46 lei/euro vazut pe piata interbancara pe 18 iulie, si-l raportam la minimul de 4,382 lei/euro din 30 iunie, se observa ca sunt aproape 1,8 procente.
Amintim ca o evolutie in sensul opririi din scadere a cursului a fost previzionata miercuri - 2 iulie - la emisiunea Daily Income, difuzata de Antena 3. In acea zi cursul de schimb se plasa la 4,3867 lei/euro.
Iar ceea ce trebuie mentionat in mod expres este faptul ca, daca n-ar fi fost evenimentele din Ucraina, cursul n-ar fi trebuit sa coboare pana la 4,381 lei/euro pe 10 iunie – nivelul minim al anului – ci sa ramana intr-un interval de fluctuatie de 4,45 – 4,65 lei/euro.
O apreciere atat de mare si iesirea din respectiva banda a atras o declaratie din partea guvernatorului BNR. Mugur Isarescu a spus ca evolutia economiei nu a fost atat de buna incat sa justifice aprecierea monedei nationale: „Vor fi capitaluri ratacite, iesiri de capital din Rusia, sa nu credeti ca vrea BNR sa aprecieze cursul, sau cel putin eu. Nu sunt convins ca avem fundamente atat de solide si exporturile produc atat de bine”.
Si totusi, pentru prima parte a lunii iulie, se poate discuta de unii factorii care au actionat asupra cursului, si de altii dupa aceea. Pana pe 10 iulie, cand cursul a revenit pe trend ascendent, dar urcusul a fost mai lin, e posibil ca acelea „capitaluri ratacite” sa se fi intors de unde au venit, pe fondul unei detensionari aparente a situatiei din Ucraina.
Dupa aceea insa crestere abrupta a cursului are legatura - dupa toate probabilitatile - cu achizitiile BNR. In primele 10 zile din iulie leul a pierdut un sfert de procent, iar pe 11, cand a crescut la 4,4179 lei/euro, s-a depreciat cu jumatate de procent intr-o singura zi. Apoi s-a devalorizat cu 0,4% pe 16 iulie, pana la 4,4348 lei/euro si cu 0,2% pe 21 iulie, pana la 4,4488 lei/euro.
Intre timp criza din Ucraina s-a reaprins. Teoretic „capitalurile ratacite” ar trebui sa nu mai plece sau sa revina si leul sa se intareasca. Daca evolueaza insa in celalalt sens inseamna ca intervine BNR pe piata si achizitioneaza valuta.
De aici se observa ca guvernatorul BNR este un om de cuvant. El a respectat ce a spus in declaratia potrivit careia aprecierea monedei nationale e contraproductiva, chiar daca a ales cu mare atentie momentul cand sa revina cursul pe tendinta ascendenta.
Dar, in acelasi timp, Isarescu a mai avut o luare de pozitie. A declarat ca dupa ce banca centrala inapoiaza bancilor comerciale jumatate de miliard de euro - suma aferenta reducerii rezervelor minime obligatorii (RMO) in valuta incepand cu perioada de aplicare 24 iulie - 23 august - nu e obligatoriu ca rezerva valutara sa scada.
Pe o astfel de secventa in care rezerva valutara a tot scazut cu patru miliarde de euro - de la 34,56 miliarde de euro in octombrie 2013, la 30,68 miliarde in mai 2014 -, a inregistrat o crestere pana 31,24 miliarde in iunie, dar in iulie trebuie restituite bancilor 500 de milioane de euro ca urmare a scaderii RMO, se poate spune ca variatiile semnificative de curs pot arata cumparari mari de valuta.
Achizitii, care dincolo de victoria de palmares, ce arata ca BNR nu-si reduce rezerva dupa micsorarea RMO, sunt foarte utile in situatii de criza, cum e cea din Ucraina, in contextul careia se pot bloca pietele de imprumut.
Reiteram, „capitalurile ratacite” aveau sens sa plece acum doua saptamani si sa se deprecieze leul in situatia in care Crimeea iesise din discutie si se mai discuta doar de Lugansk si Donetk, fapt cat se poate de logic avand in vedere ca acolo sunt fabrici de armament complementare cu ale rusilor.
Dar dupa atacul asupra avionul malaezian lucrurile s-au schimbat. Capitalurile nu mai aveau de ce sa plece si cursul ar fi trebuit sa urmareasca scenariul precedent, adica sa se intoarca spre 4,38 lei/euro. Daca nu a facut-o inseamna ca a intervenit BNR pe piata si si-a alimentat rezerva cu ochii la criza ucraineana.
Situtia poate ca ar fi stat altfel daca Ucraina ar fi recunoscut ca se confrunta de 4 luni cu un razboi civil si ca ar fi fost bine sa-si inchida spatiul aerian.
Asta sugereaza de fapt si declaratia lui Vladimir Putin, care a spus ca astfel de evenimente ar trebui sa ne uneasca, nu sa ne dezbine. El da de inteles ca, practic, e greu sa dai vina pe un singur participant la conflict. Pentru ca a zice ca avionul companiei asiatice a fost doborat cu o arma fabricata de rusi cu mult timp in urma e ca si cum a-i spune ca cine trage cu Browning e american.
Or, Kievul poarta o vina importanta ca n-a inchis spatiul aerian. Alt vinovat e operatorul avionului, care a luat de bune asigurarile Ucrainei, a trecut printr-o zona de conflict si acum isi incaseaza linistit asigurarea. Dupa care sigur ca primul culpabil e cel care a tras, si in masura in care a stiut ce face a comis un act de terorism. Una peste alta, e bine ca Banca Nationala alimenteaza rezerva valutara.
